Este 10 Mai. Dintre toate formele de regim politic experimentate in Romania, monarhia constitutionala a fost, in opinia noastra, cea mai articulata, mai coerenta si mai rationala. Cea mai respectata. Aceea in care poporul a fost intr-adevar suveran. A reprezentat sinteza fericita dintre legalitate si legitimitate.
Dictaturile, regala, legionara, militara sau “proletara”, sunt prin definitie arbitrare, samavolnice. Sunt opusul statului de drept. Departe de a servi cetateanul, il umilesc, il injosesc, il strivesc.
Pe 10 mai, monarhia în România este adesea asociată cu sărbătorirea Zilei Regalității.
Pe 10 mai, se comemorează momentul în care, în 1866, domnitorul Carol I al României a depus jurământul de credință față de țară și a devenit rege al României.
Acest eveniment este deosebit de important pentru istoria și evoluția României ca stat național unitar.
În prezent, monarhia în România nu mai este un aspect activ al guvernării, deoarece țara este o republică, cu un sistem democratic de guvernare și un președinte ales. Cu toate acestea, regele Mihai I al României a fost o figură importantă și respectată în istoria recentă a țării.
Regele Mihai I a fost cel care a semnat actul de abdicare în 1947, în urma unor presiuni politice din partea regimului comunist instaurat în România. După ani de exil, în timpul cărora a devenit un simbol al rezistenței anticomuniste, a revenit în România după căderea regimului lui Nicolae Ceaușescu și a jucat un rol activ în politica și viața publică a țării.
Chiar dacă monarhia nu mai are un rol direct în guvernarea României, există încă un interes semnificativ pentru familia regală și pentru valorile pe care le reprezintă. Mulți români continuă să-l considere pe regele Mihai I ca un simbol al demnității, curajului și unității naționale.
