Unul dintre cele mai importante proiecte pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, “FAST Danube”, în care este implicată și Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, a primit recent Acordul de Mediu din partea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM). Proiectul “Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun Româno – Bulgar al Dunării – FAST DANUBE” este amplasat între Porţile de Fier II şi Chiciu – Silistra (între km 863 şi km 375) în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu şi Călăraşi. Pe acest segment s-au înregistrat de-a lungul timpului mai multe puncte critice, vulnerabilități care se manifestă în special în perioadele secetoase, când scăderea apelor Dunării ridică probleme serioase pentru transporturile navale. În cadrul Proiectului “FAST Danube”, Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați colaborează cu Agenția Executivă pentru Explorarea și Întreținerea Fluviului Dunărea (IAPPD) Ruse, din Bulgaria. Practic, în prezent, asistăm la o relansare a acestui proiect, care, în 2022, a fost pe punctul de a se bloca din cauza întârzierilor pe care partea bulgară le-a avut în respectarea etapelor prevăzute în proiect. În cele din urmă, în 2023, lucrurile au început să se miște, după mai multe runde de negocieri interguvernamentale, în care s-a implicat mai ferm, în cele din urmă, inclusiv Comisia Europeană. Într-o intervenție la Strasbourg, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, arăta că România şi Bulgaria ar trebui să depună un proiect pe Programul “FAST Danube 2” până la finalizarea call-ului de proiecte care avea ca limită luna ianuarie 2024. Miza era mare, mai ales că, în noul context geopolitic generat de războiul din Ucraina, se punea în evidență cât de important era ca Dunărea să fie navigabilă în tot cursul anului. Acesta este, de altfel, obiectivul final al “FAST Danube”, în paralel, desigur, cu protejarea habitatelor naturale. După cum precizează ANPM, proiectul include lucrări de dragare, construcţia unor structuri de regularizare a fluviului, în interiorul acestuia şi lucrări de stabilizare a malurilor, al căror scop este de a reduce rata sedimentării viitoare în zona şenalului, ca urmare a proceselor de transport al sedimentelor după lucrările iniţiale de dragare capitală. Lungimea totală a tronsonului pe care vor fi executate lucrările prin “FAST Danube” este de 488 de kilometri (între km 845,5 şi km 375), exclusiv de-a lungul sectorului româno-bulgar, în zona a 12 puncte critice, şase din acestea pe sectorul românesc şi şase pe cel bulgar. Cele 12 puncte critice sunt Gârla Mare, Salcia, Bogdan-Secian, Dobrina, Corabia, Vardim, Iantra, Batin, Kosui, Bechet, Belene şi Popina. Ele se intersectează cu 22 de situri Natura 2000, 15 arii de protecţie specială avifaunistică şi şapte situri de importanţă comunitară/ zone de conservare specială. Conform Acordului de Mediu, perioada de implementare a proiectului FAST Danube este de aproximativ şapte ani, din care doi ani sunt pentru lucrări de dragare şi construcţie, iar pe toată durata desfăşurării acestuia vor avea loc activităţi de monitorizare a efectelor structurilor construite asupra mediului şi a condiţiilor hidromorfologice.