Biroul Electoral Central (BEC) a confirmat sâmbătă, 5 octombrie 2024, primirea dosarelor de candidatură pentru încă șase candidați. În total, au fost depuse 19 candidaturi pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, reflectând o varietate de personalități și ideologii, de la politicieni cu experiență la figuri controversate. Printre cei șase noi candidați se regăsesc nume precum fiica afaceristului Maricel Păcuraru, preotul Ciprian Mega și medicul Răzvan Constantinescu.
Candidații Anunțați
- Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)
Silviu Predoiu, fost prim-adjunct al directorului Serviciului de Informații Externe (SIE), aduce în competiția electorală experiența sa în intelligence și securitate națională. După retragerea din activitatea de informații, Predoiu a intrat în politică, trecând prin Partidul Pro România, fondat de Victor Ponta, înainte de a-și crea propria formațiune politică, Liga Acțiunii Naționale. - Oana Crețu (Partidul Social Democrat Unit)
Avocata Oana Crețu este fondatoarea Partidului Social Democrat Unit (PSDU) și are o activitate în domeniul imobiliar. Crețu a lucrat anterior la Primăria Sectorului 5 din București și se poziționează ca o figură emergentă pe scena politică românească. - Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
Sebastian Popescu, medic veterinar, nu este străin de scena politică, acesta candidând și la alegerile prezidențiale din 2019. Deși fără succes în trecut, Popescu încearcă din nou să câștige încrederea electoratului, de această dată cu o platformă politică sub egida Partidului Noua Românie. - Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru (Alternativa pentru Demnitate Națională)
Fiica controversatului afacerist Maricel Păcuraru, Alexandra Bertalan-Păcuraru, este o voce proeminentă în emisiunile de televiziune de pe Realitatea PLUS, post deținut de tatăl său. Susținătoare a unor idei naționaliste și antioccidentale, aceasta și-a folosit platforma pentru a promova o retorică pro-rusă și suveranistă. - Ciprian-Romeo Mega
Preotul și regizorul Ciprian Mega a devenit cunoscut nu doar pentru activitatea sa religioasă, ci și pentru orientarea sa pro-rusă. Recent, filmul său „21 de rubini” a fost proiectat la Festivalul de Film de la Moscova, unde Mega s-a fotografiat cu Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, și s-a lăudat cu o întâlnire cu președintele Vladimir Putin Candidatura preotului Ciprian Mega la alegerile prezidențiale din 2024 a fost respinsă de Biroul Electoral Central (BEC). Această decizie a venit în urma analizării semnăturilor depuse pentru susținerea candidaturii sale, iar o parte semnificativă dintre acestea au fost invalidate. Această respingere aduce un nou val de controverse legate de validarea candidaturilor și de criteriile aplicate de BEC în procesul de selecție. - Răzvan Constantinescu (Partidul Patrioții Poporului Român)
Medicul Răzvan Constantinescu, o figură cunoscută în timpul pandemiei de COVID-19, s-a remarcat prin opoziția sa față de măsurile de protecție și vaccinare. Constantinescu este susținut de Partidul Patrioții Poporului Român și continuă să promoveze critici dure la adresa politicilor globale.
Candidaturi Valide și Invalidări
Biroul Electoral Central a validat până în prezent șapte candidaturi. Printre acestea se numără cele ale lui George Simion, liderul AUR, Nicolae Ciucă, premierul României, și Mircea Geoană, fost ministru de externe și actual secretar general adjunct al NATO. Alte candidaturi includ pe Elena Lasconi, primarul orașului Câmpulung Muscel, Călin Georgescu, susținut de mișcări naționaliste, și Kelemen Hunor, liderul UDMR.
Într-un context de surprize și controverse, candidatura Dianei Șoșoacă, inițial acceptată de BEC, a fost respinsă de Curtea Constituțională a României. Șoșoacă, cunoscută pentru retorica sa extremă și pozițiile antivacciniste, a fost exclusă din cursa electorală după ce o contestație la adresa candidaturii sale a fost admisă de CCR. Decizia Curții este definitivă și nu poate fi contestată.
Într-o țară unde tensiunile geopolitice și problemele interne sunt din ce în ce mai acute, votul din noiembrie va pune în balanță nu doar direcția politică a României, ci și relația sa cu partenerii occidentali și modul în care se va poziționa pe scena internațională în următorii ani.