Admiterea României în Spațiul Schengen, inclusiv pe segmentul terestru, reprezintă o realizare importantă, dar nu fără nuanțe critice. Potrivit analistului politic Ștefan Popescu, această decizie vine pe fondul unor schimbări în politica internă și externă a statelor membre UE și trebuie privită ca un pas necesar, nu ca o performanță excepțională.
Contextul deciziei
Pe 12 decembrie, Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) urmează să confirme oficial eliminarea controalelor la frontierele terestre dintre România, Bulgaria și restul spațiului Schengen. După ani de refuzuri, în principal din partea Austriei, decizia acesteia de a renunța la veto a fost posibilă datorită:
- Cooperării bilaterale îmbunătățite, facilitate de schimbările în guvernul român, inclusiv numirea Luminiței Odobescu la Ministerul de Externe.
- Contextului geopolitic, în care integrarea Ucrainei și a Republicii Moldova în circuitul european a devenit o prioritate.
- Considerentelor economice, Austria și alte state văzând avantajele unei piețe comune mai conectate în regiune.
Impactul admiterii
România câștigă mai mult decât o simplă eliminare a controalelor la frontiere:
- Beneficii economice:
- Companiile de transport vor economisi timp și costuri.
- Poziția geostrategică a României devine mai relevantă pentru rutele comerciale dinspre Grecia spre Europa Centrală.
- Avantaje simbolice:
- Eliminarea discriminării la punctele de frontieră întărește sentimentul apartenenței la UE.
- Imaginea țării ca membru cu drepturi depline în Uniune este consolidată.
Provocări viitoare
Admiterea în Schengen nu elimină responsabilitățile viitoare ale României. Printre priorități, Ștefan Popescu subliniază:
- Stabilitatea politică internă: Criza politică actuală din România trebuie gestionată astfel încât să nu afecteze imaginea țării pe plan extern.
- Integrarea în OECD: Următorul obiectiv strategic al României este aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, un proces complex care necesită reforme consistente.
- Rolul în politica externă europeană: Absența României de la reuniuni-cheie, precum cea recentă de la Paris cu președintele ales Donald Trump, evidențiază o lipsă de implicare care ar putea afecta poziționarea strategică a țării.
Concluzii
Admiterea completă în Schengen este o victorie care vine târziu, dar marchează un moment important în parcursul european al României. Însă, pentru a valorifica această realizare, România trebuie să abordeze provocările interne și externe cu mai multă responsabilitate și viziune strategică.