Persoane din cadrul instituțiilor publice din Republica Moldova, dar și cetățeni români, sunt implicați într-o afacere internațională pentru obținerea cetățeniei românești. HotNews.ro a publicat o investigație în care scoate la iveală cum activează „firmele care le promit rușilor obținerea frauduloasă a cetățeniei română și care sunt vulnerabilitățile unui sistem creat pentru a repara o nedreptate istorică, dar este folosit și în scopuri ilegale”. Sunt mai multe firme pe tărâm mioritic care promit cetățenilor ruși servicii de obținere a cetățeniilor altor state, inclusiv a României, servicii care au devenit solicitate după începutul războiului Rusiei în Ucraina. De pildă compania „Mirsee”, cu sediul în Ufa, capitala Republicii Bașchiria din Federația Rusă, cu sediul declarat aproape de granița cu Kazahstanul, promitea „redobândirea cetățeniei române” pentru ruși, chiar dacă aceștia nu aveau rădăcini românești”. Cu un maldăr de documente, unele false, totul este sau pare legal. Managerul firmei din Ufa promite că va inventa clienților săi și familiei acestora din Rusia rădăcini românești, în așa fel să se încadreze la articolul 11 din Legea cetățeniei românești, conform căruia își pot redobândi cetățenia persoanele ale căror părinții, bunicii sau străbunicii s-au născut pe teritorii care au aparținut României până în 1940 (de exemplu, Basarabia sau Bucovina de Nord- Cernăuți), dar și-au pierdut cetățenia din cauze neimputabile lor (anexarea acestor teritorii de către URSS). Un alt serviciu oferit de „Mirsee” este un curs gratuit de studiere selectivă a limbii române, pentru depunerea jurământului și pentru a răspunde la întrebările membrilor Comisiei de Cetățenie (n.r- din România). Serviciile ar costa 7500 de euro, bani care însă ar fi fost returnați în caz de eșec. Mai mult contra sumei de 5500, oricine poate depune jurământul fără a cunoaște limba română. La 12 octombrie 2022, Autoritatea Națională pentru Cetățenie a confirmat, la interpelarea unui deputat român, că „în doar șapte luni, între 24 februarie și 27 septembrie 2022, numărul rușilor care au depus cerere de cetățenie română în baza articolului 11 a fost de 1590. În 2021 numărul cererilor a fost 2017, iar în 2020 – 1032”. Totodată, în 2022 au fost aprobate 687 cereri ale cetățenilor născuți în Rusia, în 2021 această cifră fiind de 819, iar în 2020 – 952 de cereri. Puțin mai încoolo o să vedeți și legătura cu AUR Galați, despre care vorbește târgul în această afacere bănoasă. Țineți aproape, căci nici nu știți ce pierdeți.
ÎN JOC SUNT BĂGAȚI ȘI BASARABENII
„Situaţia geopolitică din regiune, creată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, a generat o creştere a numărului de persoane care doresc să obţină cetăţenia moldovenească”, a declarat agenţia guvernamentală care se ocupă de cetăţenie şi paşapoarte, potrivit News.ro. „Având în vedere creşterea numărului de cereri de acordare a cetăţeniei moldoveneşti, Agenţia cere Guvernului să extindă termenul de examinare a cererilor la şase luni”, în loc de termenul actual de 20 de zile, a anunţat Agenţia de Servicii Publice. Instituţia a precizat că 70 la sută dintre solicitanţi sunt cetăţeni ruşi şi 20 la sută ucraineni, fără a oferi cifre specifice privind numărul celor care doresc să obţină cetăţenia Republicii Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa. Republica Moldova, care în decembrie a primit aprobarea liderilor UE de a deschide negocieri de aderare la blocul comunitar, se bucură de un regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană. În plus, cetăţenii moldoveni care pot dovedi că strămoşii lor au trăit pe teritoriul României Mari înainte ca o parte din acesta să fie inclus în Uniunea Sovietică în 1940 au dreptul să solicite cetăţenia română şi, prin urmare, pot deveni cetăţeni UE. Populaţia Republicii Moldova din epoca sovietică, de 4,3 milioane de locuitori, s-a redus la aproximativ 2,5 milioane – fără a pune la socoteală enclava Transnistria condusă de separatiştii pro-ruşi – după ce aproape un milion dintre cetăţenii moldoveni au plecat în căutarea unei vieţi mai bune. Republica Moldova post-sovietică a dezvoltat legături strânse cu România, membră a Uniunii Europene. Guvernul pro-european al Republicii Moldova a denunţat invazia Rusiei în Ucraina din 2022 şi denunţă încercări ale Moscovei de a crea instabilitate şi chiar o tentative de lovitură de stat. Deci, o situație aparant bizară în Republica Moldova. Serviciile Publice din țara de peste Prut anunță că nu mai fac față avalanșei de cereri de cetățenie venite în mare parte de la ruși. Analiștii spun că pentru a scăpa de mobilizarea din țara lor, cetățenii Federației Ruse văd în Moldova o salvare mai ales că pașaportul moldovenesc le oferă și acces liber în țările Uniunii Europene. Cele mai multe solicitări vin din partea cetățenilor rusi, urmați de cei ucraineni Între timp, odată cu această creștere, s-a majorat și numărul de tentative de fraude, spune directorul ASP. Analiștii cred că această avalanșa este rezultatul mobilizărilor pentru război, din Rusia.Prof. Armand Goșu, expert spațiul ex-sovietic: „Toată lumea se așteaptă ca să urmeze o nouă mobilizare în Federația Rusă, deci ei pentru a evita această nouă mobilizare, pentru a căpăta o hârtie la mână, ca să aibă un statut legal în altă țară, ei au nevoie să înceapă măcar această procedură de obținere a cetățeniei moldovenești. Moldova a devenit, dacă vreți, varianta lor ideală de a-și legaliza statutul în țările vestice și de a încerca să obțină un pașaport care să le asigure intrarea în occident.”
Guvernul pro-european de la Chişinău a denunţat invazia rusă în Ucraina, începută în februarie 2022. Fragmente din rachete ruseşti care din câte se pare vizau Ucraina au căzut pe teritoriul Republicii Moldova. Populaţia Moldovei din perioada sovietică, de 4,3 milioane persoane, a scăzut la circa 2,5 milioane – fără a lua în calcul populaţia de enclava Transnistria, condusă de separatiştii pro-ruşi – în contextul în care aproximativ 1 milion de cetăţeni au părăsit ţara în căutarea unei vieţi mai bune. În plus, cetăţenii moldoveni care pot face dovada că strămoşii lor au trăit pe teritoriul României Mari înainte ca parte a acesteia să fie inclusă de Uniunea Sovietică în 1940 sunt eligibili să solicite cetăţenia română şi astfel cetăţenia UE, adaugă agenţia de presă britanică. Subiectul acordării suspecte a cetățeniei române pentru persoane din fosta URSS nu este însă unul nou, apărut după invazia Ucrainei de către armata lui Putin. În 2019, un raport al Corpului de control al ministrului Justiției, Ana Birchall, citat de publicația VICE România, dezvăluia existența unui sistem paralel de înregistrare a cererilor de cetățenie, care încalcă prevederile legale, și, deseori, fără să verifice dacă actele depuse sunt autentice. Raportul menționa și „vulnerabilitățile de corupție” din ANC și faptul că cei mai mulți solicitanți de cetățenie proveneau din Ucraina, Rusia, Republica Moldova, Belarus.
S-a mai aflat că „International Expert” este tot o companie care promite obținerea cetățeniei române pentru persoane din CSI și care are birouri în Moscova, Kiev, Minsk, Almatâi (Kazahstan), Sofia și București. Pe de altă parte, nu poți să nu te întrebi dacă nu cumva existența unei astfel de afaceri demonstrează că avem vulnerabilități reale, atât în România, cât și în Republica Moldova în privința acordării cetățeniei române pe baza unor acte contrafăcute. Vulnerabilități care, practic, pot pune un pașaport românesc în mâinile unei persoane rău-intenționate. Asta chiar dacă, teoretic, cererile de cetățenie sunt verificate și de alte instituții, cum ar fi SRI. În mod evident, lipsa digitalizării este un handicap, iar România ar trebuie să ajute Moldova.
CETĂȚENIA CA O MARFĂ.
Pe bani grei, ruşii, chinezii sau arabii îşi măresc portofoliul de paşapoarte. Obținerea cetățeniei duble obişnuia să fie un proces lung şi complicat. După ani buni de rezidență, străinii trebuiau să își demonstreze abilitățile lingvistice, cunoștiințele de istorie, de cultură locală, deci abia după ce erau foarte bine integraţi și utili societăţii aveau o șansă la cetăţenie. Standardele au coborât atât de mult, încât pentru a obține dubla cetăţenie nu este nevoie decât de bani. Este un privilegiu destul de scump, nu e la îndemâna oricui, dar pentru cei foarte bogați cheltuiala e mică, iar beneficiile mari. Fiecare ţară membră are dreptul să ceară bani pentru cetăţenie, dar în funcţie de cât de rău o duce, variațiile de preţ sunt uriașe. Cetățenia austriacă, de pildă, oferă acces fără viză în 168 de ţări, inclusiv în Statele Unite, dar poate fi obținută după investiții de peste 10 milioane de dolari în economia locală. Malta are o ofertă mai bună. Cu investiţii de zece ori mai mici, cetățenii financiari primesc automat pașaportul cu care pot călători fără bătăi de cap în 163 de ţări. Prin apropiere, şi Ciprul e în căutare disperată de investitori străini după ce a fost salvat de la faliment de Uniunea Europeană. Puține ţări au însă atât de puţine pretenții ca Bulgaria. Doritorii cu 300.000 de dolari de cheltuit nu au nevoie decât să viziteze ţara pentru două zile şi primesc automat drepturi depline de cetățean european, liber să circule în Uniunea Europeană. Însă cea mai tentantă dintre oferte nu este în Europa. Bogaţii care vor să îşi lărgească portofoliul de pașapoarte sunt așteptaţi cu braţele deschise în Caraibe. Saint Kitts & Nevis sunt mai mult decât o alcătuire de insule exotice – sunt un adevărat paradis fiscal care își deschide porţile contra sumei de 250.000 de dolari. E destinaţia ideală pentru elitele globale dornice să îşi ţină avuţia departe de fisc. O anchetă The Telegraph a arătat că nici măcar un cazier judiciar destul de pătat nu schimbă situaţia. Este motivul pentru care unii oficiali UE s-au arătat îngrijoraţi, subliniind că privilegiul nu ar trebui să depindă de mărimea contului. Viviane Reding a criticat deschis politica unor țări, susţinând că cetăţenia nu trebuie să fie de vânzare. Dimensiunea fenomenului capătă proporţii uriaşe. Se estimează că în fiecare an se cheltuiesc undeva la 2 miliarde de dolari pentru obţinerea unei cetăţenii în plus. Opţiunea a devenit foarte populară în rândul bogaţilor din Rusia, China şi Orientul Mijlociu. Unii o fac din motive perfect legitime: acces la educaţie de calitate pentru copii, fuga din calea instabilităţilor politice sau pur şi simplu din dorinţa de a trăi într-o altă ţară. Însă reglementările au devenit atât de laxe, încât transparenţa e o mare problemă. În plus, se ridică probleme de ordin moral. Cetăţenia e tratată ca o marfă şi, în multe cazuri, nici nu reflectă legături autentice cu ţara gazdă. Inegalitatea socială se observă cu ochiul liber: doar cei mai bogaţi au parte de tratament preferenţial. .
MASKIROVKA LUI PUTIN.
Rușii „invadează” Moldova cu cereri de cetățenie. Apoi acuză că sunt „victime”. Este binecunoscut faptul că Vladimir Putin a invocat „protecția rușilor” din afara granițelor înainte de a ataca Georgia sau Ucraina. Putin și-a înăsprit retorica asupra situației din Ucraina înainte de a declanșa războiul la 24 februarie, spunând că „estul țării” arată ca un genocid. Dictatorul de la Kremlin a acuzat Ucraina de „discriminare” față de vorbitorii de limbă rusă dincolo de granițele Rusiei, dintre care mulți locuiesc în regiunea Donbas din estul Ucrainei. El a spus că rusofobia a fost primul pas către genocid. „Vedem și știm ce se întâmplă în Donbas”, a spus el. ,,După declanșarea războiului, Putin a mers mai departe cu aceeași retorică acuzând țările occidentale, inclusiv România că promovează „rusofobia”. De asemenea, printre aceștia pot exista și excepții, oameni care încearcă prin orice mijloace să scape de sub tirania lui Vladimir Putin, așa cum s-a întâmplat cu cei peste 1,2 milioane de ruși care au fugit din țara lor după ce Putin a decretat mobilizare „parțială” la război. Cu o populație redusă la aproximativ 2,5 milioane de locuitori, Republica Moldova a pierdut aproape un milion de cetățeni în perioada post-sovietică. În Rusia, redobandirea cetățeniei române este de ani buni, o afacere profitabilă promovată pe numeroase site-uri. Costurile pentru completarea dosarului cerut de Autoritatea Națională de Cetățenie de la București variază între o mie și 5.000 de euro.
CE SE AUDE DE PE LA AUR GALAȚI
În momentul de față cetățenii ruși nu pot intra în UE decât în condiții parțiale. O eventuală cetățenie dată de Republica Moldova le-ar permite asta. Prin orașul cumplit de negustori se afirmă nu numai pe la colțuri că organizația județeană AUR și-ar fi băgat și ea adânc degetele în acest borcan cu miere. Mai ales după îndepărtarea lui Sorin Muncaciu, frâiele fiind în mâna unui grup de basarabeni condus de medical stomatolog Liliana SCRIPNIC, altminteri deputat și a veșnicului său locotenent Vladimir GOREA, finul său, cu soție și ea din domenul medicinei dentare. Cei de la centru au făcut un haloimis din conducerea organizației, mai întâi prin aducerea unui ratat ofițer FISCUTEAN de pe la Gherla, apoi prin numirea ca secretar a lui Alexandru BORDEIANU, fost muncitor pe la Orhei. Se tot învârt pe rețelele de socializare nume și fețe care nu spun nimic gălățenilor, precum Mihai CREȚU, Andrei Beniamim LUNGU, Lavinia GOREA, Mădălin TELEHOIU, Andra STROIA, Cosmim CHIRIAC, Mihai DUMITRACHE, Antonel IONIȚă sau Ilie POPA, ultimul pretinzând că este președinte al Sindicatului Siderugistul 2014. Toți cu ochii după un eventual ciolan. Pare un carnaval de prost gust ce se întâmplă aici. Asta și pentru că ajutat de alți semeni, cuplul SCRIPNIC-GOREA, cu sau fără știrea Bucureșltiului, au primit rol în piesa cu cetățenia despre care am vorovit. În bloc-start-uri se încălzește un personaj mai mult decât dubios, cu fata-ați gfhicit!- prășind tot în domeniul stomatologic.
EI ACUM E ACUM: NOUL ȘEF AUR GALAȚI E DORIT GICĂ STREȘINĂ! SCUIPAȚI-VĂ-N SÂN
Prin aprilie 2014 aflam de un caz de contrabandă cu ţigări, soldat cu condamnări cu suspendare, şi averi sub sechestru. Era ora când contrabandă de ţigări petrecută în urmă cu aproape cinci ani ajunsese la final de judecată, la Curtea de Apel. Mai mulţi poliţişti, vameşi şi cetăţeni moldoveni au organizat o grupare, în 2009, împreună cu care au trecut peste frontieră ţigări de contrabandă, producând astfel o pagubă de peste un milion şi jumătate de lei. Anchetatorii au arătat în rechizitoriu că ţigările erau introduse în ţară pe timpul turelor agentului de poliţie Gică Streşină. Acestea erau ascunse în diverse mijloace de transport, iar când ajungeau la Punctul de Trecere a Frontierei Galaţi – Rutier erau verificate de formă de către Streşină. În acest mod au ajuns pe piaţa neagră a tutunului nu mai puţin de 149.948 de pachete cu ţigări, prejudiciul estimat fiind de 1.504.578,59 de lei. Cel puţin asta au reţinut procurorii gălăţeni ai DIICOT, care au instrumentat dosarul, trimiţându-l instanţei de judecată în 2010. Tribunalul a avut de judecat zece inculpaţi, o parte dintre aceştia liberi, alţii arestaţi. De-a lungul timpului, însă, cei încarceraţi au fost puşi în libertate, rând pe rând. Întreaga judecată de la prima instanţă s-a desfăşurat sub auspiciile vechiului Cod penal. Pe 6 decembrie 2012, Tribunalul Galaţi a dat o primă decizie, destul de bună pentru inculpaţi, în sensul că au primit condamnări cu suspendare pentru unele acuzaţii, pentru altele fiind achitaţi. În schimb, judecătorul i-a obligat să achite împreună prejudiciul impus prin rechizitoriu de către procurorii DIICOT, cel de peste un milion şi jumătate de lei, păstrând sechestrul asupra bunurilor inculpaţilor. Astfel, Constantin Caragherghi şi Ina Cotruţă au luat câte trei ani şi patru luni, pentru contrabandă. Poliţistul Gică Streşină şi moldovenii Cătălin Cimpoi şi George Adrian Mărăcine au primit tot atât, pentru complicitate la contrabandă. În schimb, toţi au fost achitaţi pentru infracţiunea de constituire sau aderare la un grup infracţional. De asemenea, Streşină, Valentin Andronic, Aurel Mistreanu, Teodor Lupaşcu, Mariana Haşiu şi Eugen Popescu au fost achitaţi pentru infracţiunea de complicitate la trecerea frauduloasă a frontierei de stat. Facem precizarea că Andronic şi Mistreanu erau agenţi şefi de poliţie la IJPF Galaţi, Haşiu era inspector vamal superior la Biroul Vamal Galaţi, iar Lupaşcu şi Popescu erau controlori vamali la acelaşi birou. Mai apoi, Tribunalul Galaţi a menţinut sechestrul asupra bunurilor celor găsiţi vinovaţi. Astfel, un apartament în Galaţi, un teren de peste 600 metri pătraţi în Tuluceşti, alte trei terenuri din Vânători care depăşesc 500 metri pătraţi, un Mercedes Benz şi o Dacia Solenza, toate aparţinându-i poliţistului de frontieră Streşină, care s-au aflat sub sechestru. Un Mercedes al lui Caragherghi, un Mercedes Benz al lui Mărăcine, un Audi al lui Cimpoi, un Mecedes Benz, 1.850 euro şi 835 de lei ale lui Cotruţă se află sub sechestru, pentru recuperarea prejudiciului. De asemenea, fiecare dintre cei găsiţi vinovaţi trebuie să achite cheltuieli judiciare de câte 12.000 de lei, în vreme ce pentru cei achitaţi acestea rămân în spatele statului. Întreaga decizie a fost contestată la Curtea de Apel, care abia pe 6 mai va da un răspuns. În iunie 2014 că poliţiştii şi vameşi, au fost condamnați la închisoare după patru ani de judecată. Curtea de Apel Galaţi a schimbat în totalitate sentinţa în dosarul de contrabandă cu ţigări în care erau implicaţi angajaţi de la Poliţia de Frontieră şi Vamă. Dosarul a fost trimis instanţei de judecată în urmă cu patru ani, iar sentinţa dată acum este definitivă şi mult mai dură decât cea Tribunalului. Acum, Curtea de Apel a schimbat în totalitate prima sentinţă. Astfel, Constantin Caragherghi şi Ina Cotruţă, care primiseră câte trei ani şi patru luni pentru contrabandă, au de efectuat patru ani de puşcărie, respectiv, trei ani cu suspendare. Poliţistul Gică Streşină a primit patru ani de puşcărie, iar moldovenii Cătălin Cimpoi şi George Adrian Mărăcine câte trei ani cu suspendare. Iniţial, Tribunalul îi achitase pentru constituire şi aderare la un grup infracţional, însă Curtea a recunoscut infracţiunea de constituire de grup organizat şi a luat în calcul complicitatea la trecerea frontierei. La această ultimă infracţiune, toţi oamenii legii fuseseră iniţial achitaţi, însă acum Streşină, Valentin Andronic, Aurel Mistreanu, Teodor Lupaşcu, Mariana Haşiu şi Eugen Popescu au primit câte opt luni cu suspendare. Andronic şi Mistreanu erau agenţi şefi de poliţie la IJPF Galaţi, Haşiu era inspector vamal superior la Biroul Vamal Galaţi, iar Lupaşcu şi Popescu erau controlori vamali la acelaşi Birou. S-au menţinut sechestrele pe bunurile lui Streşină: un apartament în Galaţi, un teren de peste 600 metri pătraţi în Tuluceşti, trei terenuri în Vânători care depăşesc 500 metri pătraţi, un Mercedes Benz, o Dacia Solenza, acesta având să achite statului 272.403,95 de lei plus alte penalităţi. Toţi inculpaţii trebuie să achite câte 12.000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare, mai exact banii care s-au cheltuit cu urmărirea penală şi procesele de-a lungul celor cinci ani de anchete şi procese. Caragherghi, Cotruţă, Mărăcine şi Cimpoi trebuie să achite şi ei, împreună, un prejudiciu de 1.229.403,95 de lei, motiv pentru care judecătorii au păstrat sechestrele pe autoturismele acestora.
Restul comentariilor aparțin cititorilor mult mai deștepți decât autorii acestei anchete.
Pompiliu Comșa
