154
Procesul lui Vlad Pascu a adus în prim-plan nu doar aspectele legale și procedurale, ci și povestea umană a suferinței și pierderii. Imaginile și trăirile din sala de judecată dezvăluie o parte a realității care rămâne adesea nevăzută la televizor sau în rapoartele formale:
- Foile scrise caligrafic: Cristina, o victimă a accidentului, ținea împăturite în mână foi pe care își notase experiențele și trăirile, precum înaintea unui examen, pentru a nu uita nimic.
- Orteza brațului Cristinei: Cristina, grav rănită în accident, a depus mărturie cu brațul prins într-o orteză, și a povestit cum i-a văzut pe prietenii săi morți pe șosea.
- Reacția furioasă a celor din sala de judecată: La întrebarea avocaților lui Pascu despre despăgubiri, rudele victimelor au reacționat vehement, întrebând retoric dacă se pot cumpăra vieți.
- Bunica Robertei în fața instanței: Bunica lui Roberta, întrebată despre consecințele tragediei, abia putea vorbi din cauza emoției, îmbrăcată în negru și având o bentiță de doliu peste părul grizonat. Bătrâna, îmbrăcată în negru, vorbește șoptit despre nepoata ei, căreia i-a purtat de grija in viață și pe care a îngropat-o.
- Mama Robertei, reținându-și durerea și susținându-și prietenii în suferință: O mamă care își pierde copilul, dar găsește puterea să îi susțină pe alții în ciuda propriilor sale suferințe.
- Momentul întâlnirii între Alex și Vlad Pascu: Cei doi, despărțiți de ecranul monitorului, purtau același tip de hanorace negre, ca o uniformă a generației lor, și iubeau Vama Veche.
- Încercarea lui Vlad Pascu de a conștientiza: Privindu-i pe cei care au povestit tragedia, Pascu părea a abia acum conștientiza cu adevărat ce s-a întâmplat în acea noapte.
- Disperarea tatălui: Tatăl lui Sebi, conștientizând pierderea irațională a fiului său, încearcă să-l confrunte privindu-l pe Vlad Pascu, chiar și prin ecranul monitorului.
- Mama lui Sebi: Întruchipând durerea unei mame care și-a pierdut copilul, mama lui Sebi tremură și își acoperă fața când aude mărturiile dureroase.
- Eforturile martorilor și condițiile din sala de judecată: Martorii făceau eforturi pentru a se face auziți, iar condițiile precare ale sălii de judecată erau un aspect evident.
- Oamenii care nu au fost văzuți în sala de judecată: Polițiștii care au permis lui Pascu să conducă, autoritățile care au lăsat trotuarul neterminat, toți cei care au acoperit neregulile și continuă să le acopere.
- Greutatea atmosferei și a spațiului: Sala de judecată devine un loc încărcat cu durere și disperare, unde realitatea grea trebuie acceptată și confruntată.
- Golul și durerea eternă: Martorul descrie durerea familiei sale, încercând să transmită neputința și pierderea lor permanentă.
- Absența celor care au contribuit la tragedie:
- Cei care știau de nereguli, dar le-au acoperit, nu au fost prezenți în sala de judecată.
- Poliţiştii care nu l-au testat cu drug-testul, deşi îi găsiseră droguri în maşină.
- Autorităţile publice care au lăsat un trotuar neterminat în marginea câmpului, într-o curbă în care tragedia s-ar putea repeta oricând
Aceste imagini, care nu au fost văzute la televizor, ne oferă o privire în adâncul umanității și a suferinței, dar și a absenței de responsabilitate și a indiferenței din partea unor autorități și indivizi. Tragediile ca aceasta trebuie să aducă schimbări, nu numai în justiție, ci și în mentalitatea și acțiunile noastre cotidiene.
