A fost un weekend plin cu evoluții politice și mișcări militare. Bulgarii au mers la vot pentru a șaptea oară în mai puțin de 4 ani. „Suntem sătui”, a spus o tânără care a ajuns să voteze, iar asta s-a văzut în prezența la vot – doar 34% dintre bulgari au ajuns la urne, deși peste 60% consideră situația „extrem de îngrijorătoare”.
Din nou, pe primul loc s-au situat conservatorii, conduşi de fostul prim-ministru Boïko Borissov, cu 26%, urmați de liberalii proeuropeni de la CC/BD (15%), dar care nu vor coaliție cu conservatorii. Ceea ce ar putea duce spre o guvernare din care să facă parte conservatorii plus naţionaliştii pro-ruşi (13%) și formațiunea unui magnat vizat de sancţiuni americane şi britanice, aflat pe locul patru cu 10% din voturi.
Au fost alegeri și în Georgia, unde partidul de guvernământ, Visul Georgian, pro-rus și condus de un miliardar, a câştigat alegerile parlamentare (53,92%) împotriva unei coaliţii de opoziţie pro-europeană (37,78%).
Opoziția acuză fraudă electorală și mai mulți parlamentari au anunțat că renunță la mandate, în semn de protest. De asemenea, președintele statului a chemat cetățenii să iasă luni la manifestații în stradă. Și Consiliul European a cerut investigarea „neregularităților”.
Iar în Republica Moldova, pentru că nu s-a găsit un moderator să fie acceptat de toată lumea, a avut loc o dezbatere între cei care se vor confrunta în turul doi, Maia Sandu şi Alexandr Stoianoglo, fără moderator. Au fost stabilite niște reguli clare și, deși discuția a fost tensionată, a fost foarte civilizat.
În SUA, cu mai puțin de două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale, turbulențele cresc. Donald Trump i-a acordat un interviu de trei ore lui Joe Rogan, considerat realizatorul de podcast nr 1 din SUA. În urmă cu doi ani, Rogan îl descria pe Trump drept „o amenințare existențială la adresa democrației”, dar acum, discuția dintre cei doi a fost prietenoasă, mai ales când au discutat despre prieteni comuni, precum Elon Musk.
Iar The Washington Post, care are o tradiție din 1976 în a-și anunța susținerea pentru unul dintre candidați, a anunțat că nu va opta pentru niciun candidat anul acesta – și niciodată în viitor. Jurnaliștii susțin că era deja redactată susținerea Kamalei Harris, dar ea a fost blocată de proprietarul WP, miliardarul Jeff Bezos. Au apărut și demisii în semn de protest, iar unii cititori au anunțat că renunță la abonamente.
Până una, alta, după ce milioane de americani au votat deja, Kamala Harris și Donald Trump se află la egalitate în preferințele americanilor, fiecare având 48% din votul popular, conform unui sondaj realizat de The New York Times și Siena College.
Iar în războiul din Ucraina am ajuns în ziua 977. În timp ce războiul dronelor devine tot mai sofisticat, iar Rusia avansează sat cu sat în estul Ucrainei, compania germană de armament Rheinmetall a pornit prima fabrică în Ucraina. Mai întâi produce și întreține tancuri, urmează vehicule blindate Lynx, după care o fabrică de praf de pușcă și o alta de muniții. În final, vor fi fabricate sisteme de apărare aeriană.
Un alt subiect care a produs frisoane au fost dezvăluirile din Wall Street Journal, care arată că Elon Musk a fost în contact regulat cu preşedintele rus Vladimir Putin de la sfârşitul anului 2022. Discutau de la chestiuni personale la afaceri şi geopolitică. La un moment dat, Putin i-a cerut miliardarului chiar să evite activarea serviciului său de internet prin satelit Starlink deasupra Taiwanului, ca o favoare pentru liderul chinez Xi Jinping.
Politico scrie că Musk nu este primul magnat care cochetează cu un dictator, dar niciunul până acum nu a fost de „magnitudinea lui”. Este oare Musk cel care va împinge America spre un nou retro-futurism?
La noi, am trecut la ora de iarnă și vreo săptămână, până se obișnuiește corpul cu noul program, e posibil să experimentăm oboseală, stres, lipsă de concentrare. E normal.
Iar ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunţat că în premieră România a devenit cel mai mare producător de gaze din UE, în trimestrul al doilea din 2024 şi confirmă statutul de lider pe care ni l-am asumat la nivel european. Cu o producţie de 2,3 miliarde de metri cubi de gaz, am „detronat” Olanda, care a înregistrat o producţie de 2,2 miliarde de metri cubi.
Și a apărut o aplicație a MAI unde poate fi reclamat comportamentul agresiv în trafic (e listă cu ce înseamnă, incompletă, din punctul meu de vedere). E musai să te identifici detaliat, ca să-ți fie luată în serios sesizarea.
Încheiem ziua cu „anul de tranziție”. În Irlanda, învățământul secundar începe la vârsta de 12 sau 13 ani cu un ciclu de trei ani (Junior Cycle) și se încheie cu un examen (Junior Certificate). Apoi poți să intri direct în ciclul superior de doi ani pentru a începe pregătirea pentru absolvire sau poți să optezi mai întâi pentru un an de tranziție (TY), care e un fel de an de pauză, un interval pentru a te gândi ce vrei să faci mai departe, introdus la jumătatea cursei spre maturizare.
Unul dintre inițiatorii programului, introdus în anii ’90, povestește: ideea a fost „să coborâm puțin de pe banda de alergare”. „Un pic din spiritul acelei poezii minunate: ‘Ce este viața asta dacă, plini de griji, nu avem timp să stăm și să privim?’.”
„La început a întâmpinat o rezistență serioasă din partea cadrelor didactice, care credeau că părinții nu îl vor dori, ceea ce inițial s-a și întâmplat.
În anii ’90, în mod obișnuit, prin telefon la radio în direct, oamenii spuneau: ‘E o pierdere de timp’. Atitudinea mea a fost: lăsați oamenii să-și spună părerea. Dacă acest lucru funcționează, părinții vor veni în curând cu cealaltă parte a poveștii.
Când au încercat-o, au văzut-o ca pe ceva fantastic, și-au putut vedea tinerii crescând, dezvoltându-se, maturizându-se și câștigând încredere”.
Poate fi povestea de succes a oricărui lucru bun, nu-i așa? (R-PRESS)