Ziua 961 de război a fost marcată de atacuri susținute ale Rusiei asupra Kievului, timp de aproape opt ore,dar și de o contraofensivă puternică a trupelor ruse în zone din provincia rusă Kursk ocupate de armata ucraineană la începutul lunii august. Trupele rusești ar fi reuşit să treacă de liniile defensive ucrainene şi ar fi recuperat controlul asupra a cinci localităţi în zona Liubímovka, unde ar fi încercuit două batalioane ucrainene. Este vorba despre cel mai amplu contraatac rusesc în Kursk.
În timpul ăsta, Volodimir Zelenski și-a început turneul european, în care încearcă să obțină un ajutor cât mai mare de la aliați. El s-a întâlnit la Berlin cu Olaf Scholz, căruia i-a cerut să nu-și diminueze susținerea, afirmând că Ucraina vrea un sfârșit al războiului rapid și drept, nu mai târziu de finalul lui 2025. Cancelarul german a anunţat cu această ocazie un nou pachet de ajutor militar în valoare de 1,4 miliarde de euro. Zelenski s-a întâlnit, pentru 35 de minute, și cu Papa Francisc.
Iar Vladimir Putin şi-a început vizita în Turkmenistan, unde va participa la o conferinţă internaţională la care se va întâlni și cu preşedintele Iranului.
Și, pe măsură ce crește numărul zilelor de război, crește și numărul ucrainenilor care vor negocieri cu Rusia. Un politician de la Kiev spune că, dacă în urmă cu doi ani, numărul ucrainenilor care voiau negocieri cu Rusia era în jur de 10%, acum a ajuns până la 40%.
În SUA, Kamala Harris și Donald Trump se află într-o cursă foarte strânsă în şapte state cheie (aşa-numitele ‘swing states’) care ar putea decide rezultatului scrutinului prezidenţial din 5 noiembrie. Potrivit unui sondaj Wall Street Journal, Kamala Harris are un avans marginal de 2 puncte procentuale în Arizona, Georgia şi Michigan, în timp ce Trump conduce cu 6 puncte în Nevada şi un punct în Pennsylvania. Cei doi sunt la egalitate în Carolina de Nord şi Wisconsin.
S-a decernat și Nobelul pentru Pace 2024, organizaţiei japoneze Nihon Hidankyo, o mișcare populară alcătuită din supraviețuitori ai bombardamentelor nucleare asupra orașelor Hiroshima și Nagasaki, cunoscuţi şi sub numele de Hibakusha. Premiul a fost acordat pentru „eforturile sale de a obţine o lume fără arme nucleare şi pentru că a demonstrat prin mărturii că armele nucleare nu trebuie să mai fie folosite niciodată”.
Iar miliardarul Elon Musk și-a prezentat „Cybercab”, prototipul de vehicul complet automat ce va fi folosit ca taxi, construit de compania Tesla şi care urmează să intre în producţie „înainte de 2027”. Musk a dezvăluit în cadrul prezentării și „Robovan”, un vehicul autonom care arată ca un prăjitor de pâine mare şi roboţi umanoizi dansatori, numiţi „Optimus”. Musk a spus că aceștia vor fi capabili într-o zi să îndeplinească sarcini domestice şi să întreţină relaţii de prietenie, pentru un preţ cuprins între 20.000 şi 30.000 de dolari. Prezentarea lui nu a convins, acțiunile Tesla scăzând cu 8%.
La noi, un mesaj neobișnuit a venit de la Ambasada SUA la București. Instituția a publicat pe contul de Facebook o alertă de securitate, prin care avertizează că în acest weekend există amenințări care ar viza instituții religioase din România. Specifică moschei, temple sau sinagogi și îndeamnă evitarea acestora. Ulterior, a venit și SRI cu precizări și a spus că nu există motive pentru a crește gradul de alertă teroristă, dar că va manifesta o „atenție sporită”. De asemenea, MAI a anunțat că forțele de ordine se vor afla în stradă și vor acorda atenție deosebită lăcașurilor de cult și zonelor aglomerate.
A mai apărut încă un caz de corupție în care este implicat un personaj politic. Este vorba de senatorul de Teleorman Eugen Pîrvulescu, care este cercetat de DNA și a fost pus sub control judiciar pentru instigare la cumpărare de influenţă, alături de fostul director general al OSIM, Marian-Cătălin Burcescu, şi de alte două persoane.
Una dintre acestea, instigată de Pîrvulescu şi cu ajutorul celorlalţi inculpaţi, i-a cerut unui martor din dosar 60.000 de euro, pretinzând că poate interveni pentru urgentarea procedurii de eliberare a avizului de securitate ORNISS pentru acesta. Certificatul era necesar pentru obținerea postului de director general al CNI pe repede-înainte. Interesant este și că Pîrvulescu plecase din PNL acum 4 zile ca să fie un susținător al lui Mircea Geoană.
De asemenea, în cazul fostului ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, DNA a cerut încuviinţarea percheziţiei informatice şi domiciliare. Solicitarea a intrat în circuitul parlamentar și va fi luată o decizie pentru votul ridicării imunității. Atât pesediștii, cât și liberalii susțin că vor vota pentru ridicarea imunității. Procurorii au 10 volume de acuzații pe numele lui Tătaru.
Consemnăm și un cutremur mai puțin obișnuit, cu magnitudine 5,6, care a avut loc, vineri, în Marea Neagră. A fost resimțit în mai multe zone din apropierea Mării Negre, inclusiv în România și Turcia. Oameni care se aflau de dimineaţă pe litoral au postat mărturii pe pagina INFP.
Încheiem ziua cu un studiu al Deloitte, „How does European Generation Z buy insurance”, care arată că tinerii din Generația Z (cu vârste cuprinse între 23 și 27 de ani) sunt mai orientați spre viitor decât generațiile anterioare, au un puternic simț al responsabilității și investesc în ei înșiși, potrivit studiului Deloitte „How does European Generation Z buy insurance?”
Respondenții din Generația Z (cu vârste cuprinse între 23 și 27 de ani) au planuri de viitor în proporție de 83%, iar 38% dintre ei își stabilesc obiective pentru cel puțin trei ani, în timp ce un procent egal, pentru o perioadă de unu până la trei ani. (R-PRESS)