Astăzi a fost aleasă conducerea noului Parlament European. Roberta Metsola, eurodeputat din Malta şi membru al Partidului Popular European, a fost aleasă preşedinte al PE pentru următorii doi ani şi jumătate. Ea deținea deja această funcţie de la decesul lui David Sassoli, în ianuarie 2022. De asemenea, avem și doi români care au fost aleși vicepreședinți – Victor Negrescu (S&D) şi Nicolae Ştefănuţă (Verzi).
A fost și prima ședință la PE a europarlamentarului român Diana Iovanovici-Şoşoacă. A venit îmbrăcată în port naţional şi cu o năframă pe cap, alături de colegul ei, Luis Lazarus. Pe buletinul de vot a şters numele Robertei Metsola și a scris în engleză „Niciodată cu Ucraina”, „Niciodată pentru LGBT”, „Niciodată pentru dictatura UE”. Pe holurile PE, a declarat că i s-a tăiat internetul şi că aici se întâlnesc satanele și a anunțat că va aduce un preot să sfinţească birourile.
În SUA, Partidul Republican l-a nominalizat oficial pe Donald Trump candidat la preşedinţie pentru alegerile din 5 noiembrie. Trump și-a anunțat și vicepreședintele, senatorul de Ohio, J.D. Vance. Este un fost militar, un scriitor de succes, are doar 39 de ani și faima unuia dintre cei mai izolaționiști republicani. Se opune vehement creșterii fondurilor pentru Ucraina și critică „dependența excesivă” a Europei de SUA în privința investițiilor militare. Este împotriva imigraţiei şi apără protecţionismul economic. Despre Trump, cu nu mult timp înainte, spunea că este „idiot” și „nociv”, un posibil „Hitler al Americii”, autodeclarându-se „un tip care nu va fi niciodată pro-Trump”. Presa internațională scrie că J.D. Vance s-ar putea dovedi un dezastru pentru Europa și Ucraina.
Despre tentativa de asasinat asupra lui Trump, CNN scrie că în clădirea de pe care a tras atacatorul lui Donald Trump se aflau lunetiști și polițiști. Este considerat astfel cel mai grav eșec de securitate al Secret Service din ultimele patru decenii.
În timpul ăsta, în Europa, zeci de eurodeputați, niciunul din România, solicită să-i fie retras Ungariei dreptul de vot în UE, ca răspuns la recentele vizite ale lui Orban la Moscova şi Beijing.
Iar în Franța, președintele Emmanuel Macron a acceptat oficial demisia premierului Gabriel Attal, dar el și cabinetul său vor rămâne în funcție în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, până când va fi nominalizat un nou șef de guvern.
A fost și ziua 874 de război în Ucraina. Cu atacuri de ambele părți și cu ultima navă de patrulare a Rusiei care a părăsit Crimeea ocupată, fiind probabil mutată într-o altă bază navală rusească pentru a fi ferită de atacuri.
La adăpost se pune și Putin. Imagini din satelit atestă că un sistem de apărare aeriană Panțîr-S1 a fost amplasat lângă reședința din Valdai a lui Vladimir Putin. Iar Nexta a identificat alte două turnuri de apărare aeriană, precum și alte elemente defensive.
Iar Viktor Orban le-a transmis liderilor UE, într-o scrisoare, că, dacă va fi ales, Donald Trump va cere imediat Ucrainei să poarte negocieri de pace cu Rusia. A aflat asta când s-a văzut cu Trump în Florida.
În timp ce liderii lumii se ocupă de politică, schimbarea climei provoacă un efect care ne va afecta în fiecare zi. Mai exact, scrie The Guardian, topirea calotelor glaciare modifică forma Pământului, ceea ce duce la creșterea duratei zilelor. Zilele devin mai lungi cu câteva milisecunde. Deși pare o modificare nesemnificativă, poate fi suficient pentru a provoca întreruperi ale traficului pe Internet, ale tranzacțiilor financiare și navigației GPS. Cercetătorii spun că fenomenul este e o demonstrație puternică a modului în care acțiunile omenirii transformă Pământul, alterând procese naturale care au existat de miliarde de ani.
La noi, după codul roșu de caniculă cu 42 de grade la umbră, au venit furtunile. Vântul turbat și ploile torențiale din București și Prahova au doborât peste 30 de copaci, au avariat cel puțin 14 mașini, au întârziat avioane și trenuri.
Iar vremea extremă pune în pericol și sistemul energetic naţional. Din cauza consumului uriaş, ne putem aştepta la pene de curent, a avertizat Ministerul Energiei. Am fost îndemnați să utilizăm electricitatea cu responsabilitate, mai exact să ne spălăm rufele seara și să ținem aerul condiționat la peste 24 de grade.
În timpul ăsta, din cauza caniculei combinat cu camioanele grele, asfaltul de podul peste Dunăre de la Brăila se topeşte efectiv. Ca urmare, asfaltul pe podul peste Dunăre de la Brăila va fi refăcut. Din nou. Este vorba despre a patra asfaltare de la inaugurarea Golden Gate-ului românesc, în urmă cu un an.
Tot astăzi, conducerea Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) și-a dat demisia. Demisiile vin după ce, recent, Economedia a relatat că niciunul dintre cei trei șefi ai Agenției nu îndeplineau cerințele de experiență pentru a ocupa aceste posturi. Erau, în schimb, apropiați ai unor baroni din partidele aflate la guvernare. Pe lângă presă, s-a supăarat și Comisia Europeană și riscam să nu ne aprobe cererea de plată nr. 3 din PNRR. AMEPIP este agenția care va controla modul în care funcționează companiile cu capital de stat, înființarea ei fiind parte din reformele asumate în PNRR.
În timpul ăsta, ca urmare a metodologiei pentru anul școlar 2024-2025, care se va aplica din septembrie, nu se vor mai acorda burse elevilor olimpici care se califică în loturile pentru etapele internaționale, dar nu obțin niciun premiu sau medalie. Am mai făcut o economie.
În schimb, ne vin bani din România de afară. Avem un record al banilor trimiși în țară de diaspora: 6,5 miliarde de euro, adică 2% din PIB în 2023. Cu doar 1,2% mai puțin decât valoarea investițiilor străine directe atrase de România anul trecut. Iar dacă raportăm la ultimul deceniu, valoarea totală a remiterilor lucrătorilor români plecați în afară s-a ridicat la peste 46,5 miliarde de euro, cu doar 14,2% sub nivelul Investițiilor Străine Directe intrate în țară în același interval.
Încheiem ziua cu sardeluța marinată. Produsul românesc pentru care Comisia Europeană a aprobat înscrierea în registrul Specialităţilor Tradiţionale Garantate. Se menționează în descriere că „sardeluţa marinată” este obţinută prin marinarea şprotului, putând rezulta trei varietăţi diferite în funcţie de marinada folosită.
Până acum, România are recunoscute şi protejate 13 produse – magiun de prune de Topoloveni, salam de Sibiu, novac afumat din Ţara Bârsei, scrumbie afumată de Dunăre, telemea de Sibiu, cârnaţi de Pleşcoi, caşcaval de Săveni, salata cu Icre de Ştiucă de Tulcea, plăcintă dobrogeană, pită de Pecica,
salinate de Turda, telemea de Ibăneşti și salată tradiţională cu icre de crap.
Dintre cele 1.760 de produse alimentare din statele-membre, înregistrate în sistemele de calitate europene, doar 13 sunt produse alimentare româneşti. (R-PRESS)