În curând, editura Humanitas va lansa biografia politică a liderului ungar Viktor Orban, scrisă de istoricul italian Stefano Bottoni. Intitulată „Geniul Panoniei” în limba română, cartea oferă o analiză detaliată a personalității și carierei politice a lui Orban. Pe lângă caracteristicile personale ale politicianului, lucrarea explorează modul în care Ungaria post-comunistă a fost remodelată sub influența acestuia. Deși inițial un exemplu de tranziție democratică în Europa de Est, Ungaria s-a transformat sub regimul Orban într-un stat profund iliberal, iar democrația maghiară și-a pierdut treptat vitalitatea.
Iulian Comănescu de la contributors.ro a discutat cu Stefano Bottoni despre cum liderul maghiar a reușit să transforme percepția publică, dând vina pe Occident pentru evenimente istorice tragice, precum Revoluția din 1956, și să cultive o imagine de lider al unui „sistem al cooperării naționale” care depășește guvernarea obișnuită. Cartea „Geniul Panoniei” apare într-un moment critic în politica europeană, în care relațiile cu Rusia și măsurile iliberale din interiorul UE sunt intens discutate.
Orban și mitul Revoluției din 1956
Bottoni explică cum Viktor Orban a folosit evenimentele din 1956 pentru a crea un narativ în care Occidentul este responsabil de lipsa de ajutor oferit Ungariei în lupta împotriva Uniunii Sovietice. Orban sugerează că maghiarii ar fi fost trădați de promisiunile goale ale Occidentului, idee care rezonează cu retorica actuală privind conflictul dintre Rusia și Ucraina. Bottoni consideră acest discurs ca o „schimbare profundă” în felul în care maghiarii privesc acum evenimentele din 1956 și raportarea lor la Rusia și Occident.
„Victor Orban a construit un nou sistem constituțional, numit Sistemul Cooperării Naționale, care depășește conceptul tradițional de guvernare, făcându-i pe maghiari să creadă că apartenența la acest sistem este definitorie pentru identitatea națională,” spune Bottoni.
România și Ungaria: Fascinația politicienilor români pentru modelul Orban
În a doua parte a interviului, Bottoni examinează influența modelului Orban asupra politicienilor din România, unde unii lideri sunt fascinați de stabilitatea aparentă a regimului maghiar. Totuși, potrivit lui Bottoni, eșecul democrației în Ungaria este un preț pe care România nu ar trebui să fie dispusă să îl plătească.
„Politicienii români îl admiră pe Orban pentru fermitatea și puterea sa aparentă, însă nu reușesc să observe consecințele pe termen lung ale unui astfel de regim, care limitează democrația și slăbește statul de drept,” subliniază istoricul italian.
Peter Magyar și viitorul opoziției maghiare
Bottoni consideră că liderul de opoziție Peter Magyar reprezintă o schimbare importantă în politica maghiară, fiind primul oponent al lui Orban care provine din interiorul sistemului și înțelege slăbiciunile acestuia. Magyar a captat nemulțumirile sociale și, spre deosebire de liderii opoziției din trecut, oferă o alternativă conservatoare dar mai apropiată de valorile democratice.
Frica de revolte și influența lui Putin
Stefano Bottoni subliniază că regimul lui Orban trăiește cu o „frică de Maidan” – o teamă că maghiarii ar putea urma exemplul revoltelor populare din alte țări est-europene. În acest context, Orban cultivă o relație tot mai strânsă cu Putin, o mișcare controversată într-o societate care până acum câteva decenii se opunea vehement Rusiei. „Orban a reușit să schimbe total felul în care milioane de maghiari percep rolul istoric al Rusiei, inversând vechea ostilitate într-o simpatie periculoasă pentru regimul lui Putin,” spune Bottoni.
În concluzie, interviul subliniază nu doar transformările profunde din politica maghiară, ci și implicațiile pe care modelul iliberal al lui Orban le are asupra democrațiilor din Europa Centrală și de Est, inclusiv asupra României. Cartea „Geniul Panoniei” oferă o analiză detaliată a acestei realități complexe și va fi, fără îndoială, un volum de referință pentru înțelegerea liderilor autoritari din Europa de astăzi.