În 2021, când Amazon și-a inaugurat primul magazin alimentar “just walk out” sau “magazin autonom” în Ealing, vestul Londrei, Amazon susținea că au făcut posibil acest lucru: camere de recunoaștere facială, senzori pe rafturi și, desigur, “inteligență artificială”. Primii clienți au așteptat cu nerăbdare afară, entuziasmați să experimenteze viitorul. “Abia aștept să văd cum funcționează această nouă tehnologie și cred că va fi peste tot în curând.” a spus unul dintre ei.
Promisiunea magazinelor “doar ieșiți” era că clienții nu vor mai trebui să aștepte la coadă pentru a plăti la casă, să-și scaneze propriile articole sau să se oprească la ieșire. Puteau să-și ia doar ce aveau nevoie, să iasă și tehnologia ar gestiona automat achizițiile lor, percepea conturile și trimitea chitanțele.
Realitatea era că angajații Amazon din India monitorizau cumpărăturile clienților. Conform raportului The Information, peste o mie de angajați, majoritatea în India, urmăreau camerele și etichetau înregistrările cumpărătorilor. Un angajat care a lucrat la această tehnologie a declarat că angajații analizaseră aproximativ 70% din vânzările realizate în aceste magazine “fără casierie” în jumătatea anului 2022 (Amazon a negat cifrele, declarând că caracterizarea numărului și rolului angajaților nu era exactă). Acum, se pare că Amazon renunță la conceptul de “doar ieșiți” și introduce în schimb “cărucioare inteligente de cumpărături” (un simplu scanner în cărucior).
Aceasta nu ar trebui să fie o surpriză. În primul rând, conceptul de robot fals este vechi, mergând înapoi până în 1770 cu originalul “Turcul mecanic”, care uluia curțile europene până când a fost dezvăluit că era un truc. Actualizările recente includ “asistentul inteligent” al Facebook, M, care pretindea a fi AI, dar trimitea întrebările complexe către oameni, și Cruise, compania de mașini care se conduce singur, iar operațiunile sale necesitau intervenții umane la fiecare câțiva kilometri.
Toate acestea, separat, sunt povești amuzante, dar, colectiv, subliniază incapacitatea societății noastre de a recunoaște impactul real al tehnologiei, deoarece acesta este învelit în panglicile “tehnologiei”. Această violență este prezentă pe străzile noastre și pe scena globală, iar ceea ce este îngrijorător este că continuăm să acceptăm acest lucru fără să recunoaștem costurile reale ale acestei abordări.
Un mic magazin alimentar ar putea avea aproximativ jumătate de duzină de angajați. Presupunând că toți sunt plătiți la salariul minim, salariul mediu ar fi de aproximativ 4000 lei, iar cheltuielile salariale anuale ar fi de aproximativ 48 000 de lei. Externalizarea acestei munci către etichetatori de date în India sau alte țări poate reduce semnificativ aceste costuri.
Jeff Bezos este a doua cea mai bogată persoană din lume, cu o avere de aproximativ 205 miliarde de dolari. Acest lucru nu vine dintr-o “mașină de jocuri” de la Princeton, ci din subevaluarea muncii reale și externalizarea acesteia pentru a reduce costurile. Utilizarea robotului fals reduce valoarea forței de muncă umane, iar această practică are consecințe grave.
AI ar putea fi o forță pentru bine, dar este nevoie de reglementări pentru a asigura că este utilizată în mod responsabil. Între timp, există o preocupare din ce în ce mai mare cu privire la colaborarea între companii tehnologice precum Amazon și Google cu guverne și armate, ceea ce ridică întrebări etice legate de utilizarea tehnologiei în domeniul militar.
Abordările actuale ale tehnologiei prezintă riscuri și costuri semnificative, iar societatea trebuie să fie mai conștientă de acestea și să acționeze în consecință.
