Piața pescuitului din Marea Neagră, care cuprinde 72 de companii active, valorează aproximativ 5 milioane de euro anual, potrivit datelor publice. Cu toate acestea, cele mai cunoscute restaurante pescărești de pe litoralul românesc – generează împreună o cifră de afaceri de aproape 10 milioane de euro, dublul valorii pieței de pescuit. Pe lângă acestea, există numeroase cherhanale și restaurante care oferă pește, inclusiv bucătăriile hotelurilor din stațiunile de pe litoral. Această discrepanță ridică întrebarea: de unde provine peștele servit în aceste locații?
Scoici, hamsii și calcan din Marea Neagră, dar și doradă și biban de la Metro
Alex Perifan, administratorul companiei Azur SRL, care deține restaurantul pescăresc „Între Ape” pe plaja Azur între Eforie Nord și Eforie Sud, explică faptul că o parte din peștele servit provine de la pescării, iar o altă parte este achiziționată din comerțul de retail. „În restaurantul nostru ‘Între Ape’ servim scoici, hamsii și calcan din Marea Neagră, dar și doradă și biban achiziționate de la Metro”, spune Perifan, conform zf.ro.
Pe litoralul românesc, numărul restaurantelor pescărești este în continuă creștere, acestea devenind puncte de atracție pentru turiști. O căutare rapidă pe internet relevă aproape 50 de astfel de restaurante în stațiunile de pe coastă. Cele mai de succes dintre ele înregistrează marje de profit cuprinse între 15% și 30%, conform bilanțurilor financiare din anul precedent.
România importă anual peste 100.000 de tone de pește din țări precum Bulgaria, Ungaria, Turcia și Grecia
Conform Programului pentru Acvacultură și Pescuit, România înregistrează o captură totală de pește de aproximativ 10.400 de tone, dintre care 7.000 de tone provin din pescuitul marin și 3.400 de tone din apele interioare. Totuși, aceste cifre nu includ capturile ilegale, care pot influența piața. Pentru a satisface cererea internă, România importă anual peste 100.000 de tone de pește din țări precum Bulgaria, Ungaria, Turcia și Grecia, conform Asociației RomFish. Deși există potențial de creștere în domeniul pescuitului și acvaculturii, este nevoie de politici adecvate, investiții și o mai bună organizare în ceea ce privește distribuția și procesarea peștelui.
Acvacultura în România este împărțită între acvacultura marină, care include doar 15 companii și generează afaceri de 2,3 milioane de euro, și acvacultura în ape dulci, care este mult mai extinsă, cu 750 de firme ce produc venituri totale de 415 milioane de euro. Seceta a afectat însă semnificativ fermele piscicole, estimările pentru acest an indicând o producție sub 10.000 de tone, conform RomFish.
Consumul de pește în România este sub media Europeană
În ciuda potențialului de dezvoltare al pieței, consumul de pește în România rămâne redus, la doar 8,5 kilograme pe cap de locuitor, comparativ cu media europeană de 23 kg. În alte țări europene, cum ar fi Portugalia (59 kg), Spania (49 kg), Italia și Franța (peste 30 kg), consumul de pește este mult mai mare. Aceasta reflectă necesitatea unei strategii mai eficiente pentru stimularea producției locale și creșterea conștientizării consumatorilor cu privire la importanța consumului de pește proaspăt și sustenabil.
