Plăcinta dobrogeană a devenit oficial un produs recunoscut și înregistrat la nivel european, alăturându-se altor produse cu “Indicație Geografică Protejată”. Această recunoaștere vine ca rezultat al sistemului de indicații geografice din Uniunea Europeană, care ajută consumatorii să identifice și să distingă produsele de calitate, contribuind, de asemenea, la promovarea acestora pe piață.
Plăcinta dobrogeană este un produs de patiserie specific regiunii Dobrogea din sud-estul României și este al unsprezecelea produs românesc recunoscut la nivel european. Acest produs se bucură de o reputație deosebită datorită modului său tradițional de preparare și a istoriei sale îndelungate.
Prepararea plăcintei dobrogeane implică utilizarea unor foi de aluat întinse, umplute cu un amestec de brânză telemea sărată, caș și ouă. Aceste foi umplute sunt rulate, încrețite și aranjate sub formă de spirală în tăvi rotunde. Produsul finit are un gust specific, datorat amestecului de brânză telemea, caș, ouă și iaurt. În secțiune, se pot observa straturile alternante de umplutură de brânză de culoare alb-gălbuie și foi de aluat.
Plăcinta dobrogeană poate fi găsită în trei forme comerciale: coaptă și vândută întreagă sau tăiată în bucăți și cântărită la momentul vânzării; precoaptă și congelată; crudă și congelată.
Aria geografică în care se poate produce plăcinta dobrogeană cu respectarea standardelor IGP este constituită din județele Tulcea și Constanța.
Negocierile pentru obținerea acestei recunoașteri s-au desfășurat în urma unui dialog între România și Bulgaria, cu implicarea Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene. Bulgaria a avut dreptul să folosească denumirea doar la nivel local, într-o regiune din sudul județului Constanța, fără a obține recunoașterea IGP.
În plus față de plăcinta dobrogeană, România mai are alte zece produse alimentare recunoscute la nivel european, dintre care nouă sunt înregistrate în Registrul european al produselor alimentare cu indicație geografică protejată (IGP), iar unul are denumire de origine protejată (DOP). Acestea includ telemeaua de Sibiu, cârnații de Pleșcoi, scrumbia de Dunăre afumată, novacul afumat din Țara Bârsei, salamul de Sibiu, magiunul de prune de Topoloveni, cașcavalul de Săveni, salata cu icre de știucă de Tulcea, salata tradițională cu icre de crap și telemeaua de Ibănești.
