Claudiu Tufiș, conferențiar și doctor în științe politice la Universitatea din București, a făcut primele declarații publice despre comportamentul abuziv al sociologului Alfred Bulai. Tufiș a recunoscut că și el a fost victima manipulărilor lui Bulai în perioada studenției, regretând că nu a luat o poziție publică împotriva acestuia atunci.
„Nu am adunat foarte multe regrete până acum, dar acesta este unul dintre ele: nu am luat o poziție publică împotriva mizeriilor pe care Bulai le făcea încă de la jumătatea anilor 1990, când l-am avut eu ca profesor la sociologie”, a reacționat luni dimineață Claudiu Tufiș. „Universitatea București are și ea responsabilitatea ei, nu doar SNSPA.”
„Universitatea București are și ea responsabilitatea ei, nu doar SNSPA”
Contactat de Snoop, Tufiș a confirmat postarea și a spus: „Da, eram și eu în ceea ce descrieți drept cultul lui Bulai. Doi ani mi-a luat, în ’95-’96, când eram un tânăr de 20 de ani, să realizez că nu e în regulă. Erau și alte vremuri, din fericire ne-am mai dezvoltat, târziu însă și cu costuri foarte mari pentru studente”.
Tufiș a continuat: „Se tot zvonea despre Bulai încă de atunci, iar colegii lui profesori știau. Universitatea București are și ea responsabilitatea ei, nu doar SNSPA. Pentru că Universitatea București n-a reacționat, el n-a plecat de nevoie, l-au păstrat și a plecat când a vrut la SNSPA”.
I-a recunoscut „tehnicile de manipulare”
Claudiu Tufiș afirmă că „Alfred Bulai era la fel de manipulator precum îl descriu fetele”. Într-un mediu academic în care „mai mulți profesori se comportau anormal cu studentele”, Bulai era unul dintre marii manipulatori, a spus Tufiș în conversația cu redacția care a publicat investigația.
„Toți știau! ‘Aveți grijă cu Bulai și Pieleanu, cum vă îmbrăcați la cursurile cu ăștia’”
Jurnalista Carmen Dumitrescu confirmă și ea dezvăluirile publicate de Snoop legate de comportamentul scandalos al sociologului Alfred Bulai față de studentele sale. Fosta studentă a lui Bulai la SNSPA, Dumitrescu afirmă că și sociologul Marius Pieleanu avea un comportament similar.
„Am fost studentă lui Alfred Bulai la SNSPA. Și în dimineața asta citesc acest articol cutremurător al colegilor de la Snoop în care mai mulți studenți vorbesc deschis despre abuzurile psihice și sexuale pe care acesta le făcea în timpul sesiunilor de practică universitară. Recunosc că primul sentiment a fost acela de ușurare. În sfârșit, au apărut studente care vorbesc despre asta public! Acum cinci sau șase ani, când am încercat eu să scriu ceva similar despre un coleg al lui Bulai de la aceeași catedră de sociologie a SNSPA, nimeni n-a vrut să vorbească. Nici fostele mele colege, nici studente din anii următori. Al doilea sentiment pe care l-am trăit citind articolul a fost revolta. Da! Revolta aia care te sufocă! De ce? Pentru că abuzurile astea se știau încă de pe vremea când eram eu studentă lor! Și asta se întâmpla acum 17 ani!”
„Tremuram și mă dezbrăcam”
„Tremuram și mă dezbrăcam”, povestește plângând Alexandra Costa, fostă studentă la SNSPA, cum a ajuns în vara lui 2014 să-și dea hainele jos în fața profesorului ei de sociologie, Alfred Bulai.
Avea 19 ani și venise la București din Bechet, județul Dolj. Bulai avea 51 de ani și era atunci prodecanul Facultății de Științe Politice.
S-a întâmplat la finalul stagiului de practică pe care profesorul îl organizează aproape în fiecare an cu studenții din anul I și II la Sociologie, într-o zonă rurală. Aceștia învață să aplice chestionare și fac interviuri cu localnicii. La final, Bulai le dă feedback individual, la el în cameră, unde este cazat.
„Într-un loc care să fie privat”, motivează Bulai în conversația pe care a avut-o cu Snoop.
Pentru întâlnirea cu Alexandra, profesorul pregătise terenul într-o discuție anterioară, în care insistase pe „defectele” ei, pe „faptul că nu sunt sigură pe mine și trebuie să lucrez la asta”, spune ea. Apoi, la el în cameră, o întreabă:
„Acum ești mai sigură pe tine? (…) Vreau să văd că ai încredere în tine să te dezbraci”, povestește fosta studentă.
„Mi-am dat hainele jos și mi-a zis: «Și chiloții»”
Profesorul îi face în timpul ăsta complimente: „Ce țâțe șmechere ai, gagico”, spune ea.
Apoi „mi-a zis să mă duc la el (…) Nu mai stătusem niciodată în picioare dezbrăcată în fața cuiva. Și mi-a zis «Ia uite ce sexy ești, cum să n-ai încredere în tine». Și mi-a pus mâna pe țâțe (…) și pe fund. (…) Tremuram, nu mai eram coerentă”, retrăiește ea momentul.
Profesorul îi dă voie să se îmbrace.
Contactat de Snoop, Bulai neagă că ar fi cerut vreodată vreunei studente să se dezbrace în cadrul acestor întâlniri individuale.
La două ore după abuz, victima are primul acces de furie, când un coleg îi cere un pix. „Am făcut un atac de panică și au urmat foarte multe după. Așa au început hiperventilarea, plânsul, stresul”, povestește Alexandra.
Atacurile de panică sunt frecvente după un abuz, explică psihologul Bogdan Morar: „Ele apar ca răspuns la trauma suferită, fiind o reacție a corpului la stresul extrem”.
Profesorul o laudă seara în fața colegilor „Mi-a zis: «excepțional, extraordinar, cel mai bun proiect (din practică) dintre toate (…) ești cea mai bună, ești prințesă, ești perfectă»”, își amintește Alexandra.
A doua zi pleacă la București. Dar nu se termină aici.
Bulai îi cere să-l sune și se mai văd de două ori în vara lui 2014, „ca să vorbim despre care sunt următorii mei pași în carieră”, povestește Alexandra. Odată se întâlnesc la o terasă de lângă apartamentul său. Discuțiile de două ore divaghează în „penibil, josnic, înjositor”, rememorează ea.
„«Cu câți bărbați ai făcut sex, câtă experiență ai?» Îmi place de el? M-aș culca cu el? «Vii cu mine la munte? Dar la mine acasă, vii? Uite, stau acolo»” și îi arătă cu degetul etajul unui bloc, povestește fosta studentă.
„Nu acum”, îi răspunde Alexandra.
Este îngrozită: „Gândeam că n-am cum să scap (…), nu o să mai am carieră”.
Acum, când își amintește episodul și se uită cu ochii de adult la „copilul” de la terasă, ar vrea să strige „Sunați Poliția, vă rog!”.
Profesorul confirmă într-o discuție cu Snoop că se întâlnește deseori cu studenții în afara unui cadru formal, „în general la o cafea. Mai ales când nu e nimeni la școală. Vorbim de licență, de chestii de genul ăsta. Eu nu am propus la nimeni să meargă la mine acasă”.Comportamentul lui Alfred Bulai ar putea fi încadrat penal ca folosire abuzivă a funcției în scop sexual, este de părere Vladimir Ignat, avocat în cadrul asociației ANAIS. (click pentru detalii)
Art. 229, Cod Penal, Folosirea abuzivă a funcției în scop sexual: „Pretinderea sau obţinerea de favoruri de natură sexuală de către un funcţionar public care se prevalează sau profită de o situaţie de autoritate ori de superioritate asupra victimei, ce decurge din funcţia deţinută, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.”
„Am dispărut”
Când începe școala, Alexandra este deja alt om. „A devenit mai izolată (…) Era foarte afectată – zdruncinată de-a dreptul”, povestește Adriana*, fostă colegă de an. Ulterior, relația lor se răcește. „Vedeam tantrumurile astea ale ei. (…) Întotdeauna se sfârșeau cu (…) «Nu știi prin ce trec eu»”, rememorează ea*.
La facultate, profesorul o invită pe Alexandra să meargă doar ei doi, cu liftul profesorilor. Îi spune: „Mamă, ce sexoasă te-ai făcut”, apoi îi propune să lucreze gratuit pentru campania la prezidențiale a lui Călin Popescu Tăriceanu, își amintește ea. „O prezenta de parcă, uite ce fac eu pentru tine”, explică fosta studentă. E de acord, dar nu livrează nimic.
Atacurile de panică devin din ce în ce mai dese: „Uneori rămâneam fără aer”.
Dintr-o studentă implicată în viața academică, „cade în extrema cealaltă; n-o mai interesează nimic”, își amintește mama ei.
În anul III, o cuprinde depresia.
„Nu puteam să ies din cămin zile, săptămâni, (…) să mă ridic din pat. (…), să am planuri, visuri. (…) Nu mai eram eu. Nu înțelegeam de ce”. Amintirile îi fac vocea să tremure și îi umplu ochii de lacrimi.
Victimele nu realizează mereu cauza atacurilor de panică, afirmă psihologul Bogdan Morar. Disocierea, un mecanism de supraviețuire a psihicului, separă trauma de emoțiile intense. Astfel, atacurile de panică pot fi declanșate de factori aparent nesemnificativi, care reamintesc subconștientului trauma inițială.
Alexandra încetează să se mai ducă la facultate. Nu își mai dă licența în acel an.
„Mi-era foarte rușine. (…) Tremuram atât de tare când intram pe ușile facultății”, își amintește ea. Pentru colegi a fost un șoc că nu a terminat. „(La cursuri) era tipa care răspundea la tot, știa tot, învăța tot”, spune Adriana*.
Alexandra pleacă din țară. „Am preferat să fiu departe, decât să stau cu gândurile mele”, explică ea de ce a dispărut.
Muncește în baruri din Anglia și într-un hotel „din mijlocul nicăierului”, în Scoția. Aici este diagnosticată cu tulburare de stres post-traumatic (PTSD). Urmează tratament medicamentos și face terapie pentru atacurile de panică care continuă.
PTSD apare la 30-50% din cei care au suferit un abuz, spune psihologul Bogdan Morar. Se manifestă prin re-experimentarea traumei (flashback-uri, coșmaruri), evitarea amintirilor despre abuz și modificări negative ale gândirii și dispoziției (anxietate, depresie, furie).
Îi povestește mamei prin ce-a trecut după șapte ani: „Am fost șocată (…) Putea să-i fie tată, poate chiar mai mult, (bunic)”, spune părintele.
Fiica sa își dă licența online, după cinci ani, în 2021, în timp ce o prietenă o ține de mână. În comisia de examen este și Alfred Bulai.
„Realizez acum că eram un copil. Și că nu este legal, moral, ce mi s-a întâmplat”, subliniază Alexandra, la zece ani de la abuz.
„Dezbracă-te să-mi arăți că ai mai multă încredere în tine”
Poziția cadrului didactic de la Facultatea de Științe Politice a Universității București vine după ce siteul de investigații Snoop a publicat luni o investigație semnată de jurnalista Ioana Moldoveanu. Vreme de peste 4 luni, ziarista a discutat cu 18 martori și victime, reconstituind perioada 1995-2024 din cariera lui Alfred Bulai, șeful Departamentului de Sociologie din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București.
„Dezbracă-te să-mi arăți că ai mai multă încredere în tine”, au susținut fetele că le spunea profesorul de la SNSPA, în căutare de studente „sexicioase”, conform propriei expresii relatate de victime. Ele l-au înregistrat audio. Snoop a realizat un film de peste 20 de minute cu aceste înregistrări, declarațiile video ale fetelor și reacția lui Bulai.
„Îmbrăcați fiind doar în costume de baie”
„L-am cunoscut în 1995, în primul an de facultate. De la sfârșitul primului an am început să lucrez cu el. Recunosc în ce spun oamenii din articol aceleași tehnici pe care le folosea și atunci”, susține Tufiș despre profesorul Bulai.
„Îmi amintesc de faimoasele lui experimente, în care ne filma interacționând într-o sală de seminar între noi, îmbrăcați fiind doar în costume de baie. Îmi amintesc de cât de multă atenție îți acorda în discuțiile în privat. Sau de întrebările complet nepotrivite unei discuții profesor-student”.
„Doi ani de zile mi-a luat până să îmi dau seama că nu este ok ce făcea. În acel moment am încetat să mai lucrez cu el. Începea anul patru, l-am ales pe Lazăr Vlăsceanu coordonator de licență, mi-am căutat un loc de muncă și am încetat să mai lucrez la proiectele lui Bulai”.
„Rămân și acum cu regretul că nu am reacționat atunci cum ar fi trebuit să reacționez, făcând scandal public, și am ales varianta mai simplă de a mă distanța de el”, a scris Claudiu Tufiș.
În discuția amplă pe care Snoop a avut-o înainte de publicare cu Alfred Bulai, profesorul a negat ceea ce spun studentele și martorii. Cu toate acestea, mărturiile recente ale lui Claudiu Tufiș și Carmen Dumitrescu aduc un nou val de confirmări asupra comportamentului abuziv al sociologului, punând presiune pe instituțiile academice să ia măsuri stricte împotriva unor astfel de abuzuri în viitor.