Seceta severă care a lovit România în această vară îi împinge pe țăranii români în pragul disperării, transformându-i în “muritori de foame”. Pentru mulți dintre aceștia, agricultura reprezintă singura sursă de trai, iar recoltele distruse i-au lăsat fără resurse pentru a-și hrăni animalele și familiile. În lipsa oricărei alternative viabile, aceștia fie își vând animalele la prețuri derizorii, fie se împrumută pentru a cumpăra cereale și furaje din Ucraina, unde prețurile sunt mai accesibile.
Sate devastate de secetă
Efectele secetei sunt devastatoare, în special în satele din sudul și estul României. Temperaturile ridicate și lipsa de precipitații au lăsat câmpurile uscate și culturile distruse. Sătenii din zonele afectate, precum Drislea și Socrujeni, Botoșani se plâng că nu au nici măcar suficientă hrană pentru animalele lor. “Nu s-a făcut nimic. Porumbul este uscat tot în interior, parcă-i fier. Cartofi nimic. Nu avem ce mânca”, mărturisește o săteancă din Socrujeni, Botoșani.
În județul Botoșani, cunoscut în perioada comunistă ca „Bărăganul Moldovei” datorită fertilității sale, situația este disperată. Datele oficiale arată că peste 114 localități sunt afectate de lipsa apei, iar întreg județul este pârjolit de soare. Două râuri care izvorăsc de pe teritoriul județului au secat, iar multe iazuri comunale au rămas fără apă, ceea ce agravează și mai mult criza. “Este dezastru. Nu avem ce da la vaci, la găini”, spune soția unui sătean din Drislea, aproape în lacrimi.
O criză agricolă fără precedent
Pentru mulți țărani din Botoșani și din alte părți ale Moldovei, agricultura și creșterea animalelor sunt singurele surse de venit. Lipsa de apă și distrugerea culturilor au forțat numeroși săteni să-și vândă vitele pe nimic. Alții, ca Mihai din comuna Gorbănești, iau în considerare emigrarea. „Am promis lui taicămi-o că aștept până vara viitoare. Dacă tot așa, merg în Germania”, spune Mihai.
În condițiile în care majoritatea sătenilor nu mai au cu ce să-și hrănească animalele, soluțiile sunt limitate: fie își vând animalele și pleacă în străinătate, fie se împrumută și cumpără furaje și legume pentru a supraviețui. Cei mai mulți dintre ei ajung să cumpere cereale ucrainene, deoarece sunt mai ieftine. „Toți cumpără de la ucraineni. Dar dacă la anul va fi la fel, suntem distruși, fără discuție„, afirmă o săteancă.
Panourile disperării și amenințarea unui exod masiv
Pe marginea drumurilor din zonele afectate, cum ar fi Drislea, au apărut „panourile disperării”, cu mesaje de ajutor scrise pe bucăți de carton. Sătenii cer apă și susținere, anticipând o criză alimentară și socială de proporții. „În curând, eu așa prevăd, că maxim vara viitoare, va fi circul foamei. Ori vor pleca toți în afară, ori va ieși răscoală ca la 1907”, avertizează un țăran din Drislea.
Din păcate, situația devine tot mai complicată. Chiar și investitorii străini care au cultivat terenuri în zonele afectate sunt nevoiți să plece din cauza falimentului. „Inclusiv un neamț a dat faliment. Are mult teren pe aici pe la noi. O semănat rapiță și nu o ieșit nimic. Pleacă”, explică un sătean din Bătrânești.
Seceta și lipsa de resurse nu doar că alungă populația rurală din România, dar amenință să lase în urmă sate pustiite și o criză agricolă fără precedent. În fața acestor provocări, fără sprijin guvernamental și fără măsuri de adaptare la schimbările climatice, viitorul agriculturii românești pare sumbru.
