Acum, se leagă, totul. Am observat in ultima perioadă, în special noaptea, asa descărcări electrice, cu așa forta și asa precipitații. La Olimp, la Pechea, etc. Și am spus, de fiecare data ca par fenomene mai puțin întâlnite, cel puțin de mine. Particulele de sulfat care au fost în norii de precipitații, în așa cantități de mari, au fost exact acel ingredient care a crescut forța radiativa (pe plus, noaptea!) adică acea energie injectata în atmosferă care a dus la formarea de nori cu încărcare electrică și la descărcări electrice violente! Frontul atmosferic cu precipitații se suprapune peste un front de particule cu sulfați. Aceste particule sunt rezultatul unei poluări masive cu SO2 care suferă transformări fizico-chimice in atmosfera. Aceste particule pot modifica substanțial cantitatea de precipitații, pentru ca sunt centre de condensare și nucleatie suplimentare pentru picături de apa sau pentru cristale de gheata (picăturile devin mai fine și pot urma mai ușor mișcările maselor de aer, etc). Mai mult, induc transformări termodinamice pe coloana atmosferica. Aceleași particule contribuie la răcirea accentuată a solului pentru ca radiația solară este reflectata de acești nori cu sulfați. Sulfați pot forma mai departe ploi acide. Ca și poluant forte, ne influențează sănătatea (cei cu afecțiuni de respirație, etc) calitatea apei, calitatea apei potabile, calitatea apei din lacuri, etc. Posibil ca vietățile din apă sa fie afectate, depinde de cantitatea de apă căzută, etc. ,Sigur, și cealaltă furtuna Boris care a produs atâtea pierderi de vieți omenești, atâtea distrugeri, atâtea pagube, în mod evident și nu e nici o surpriza, și atunci, peste frontul îmbogățit cu atâtea precipitații s-au suprapus asa cantități de particule de sulfați. Și uite asa, putem răspunde la câteva întrebări. Unele care mi-au fost adresate recent. De ce ne simțim mai rău? Si de ce, mai ales în România? Ca e simplu, pleci în alta tara, și, brusc, îți revine energia și cheful de viata. De ce mai mor peștii, aparent nefiind cauze directe? De ce apar asa furtuni, aparent de o violenta mai neobișnuită. E clar, dincolo de o supraîncălzire a solului, dar mai ales a unor suprafețe de apa din Marea Adriatica și Marea Neagra, a interacțiunii maselor de aer reci și calde, poluarea joaca un rol pivotant. Aici am vorbit de anumiti poluanți dar lista e mai lunga. Și cine sa o investigheze în România? Aceste particule au o durata de viata în atmosferă de pina la o săptămână. Astfel, trebuie căutate sursele clasice sau exotice: incendiile, erupțiile vulcanice, arderile și, de ce nu, prin est, prin zona războiului, transporturile aeriene, exploziile, etc. E o suma de surse, la sol sau din atmosfera, purtate pe mii de km.
Morala: dacă vrem sa fim sănătoși și sa trăim în siguranță, nu în teroare, si alarme fara numar, autoritățile sa facă bine și sa investească în cercetare. Echipamente serioase de sondare a atmosferei, infrastructura de cercetare atmosferica. Nu e suficient ce primim de la sateliți, modelele actuale trebuie îmbunătățite cu componenta de poluare locala, cu întreg profilul rezolvat spatio-temporal.
Pompiliu Comșa