Pe 25 august 2024, la Capela Mitropolitană din Cernăuți, a avut loc o slujbă religioasă neobișnuită, oficiată de preotul Cristofor Gabor, sub supravegherea poliției ucrainene. Această slujbă în aer liber a fost prima de acest gen pentru comunitatea românească din Cernăuți după ce autoritățile locale au preluat controlul asupra capelei, un spațiu de rugăciune folosit de credincioșii români timp de 30 de ani. Decizia autorităților ucrainene a stârnit indignarea comunității românești, care solicită sprijinul Bucureștiului pentru a-și apăra drepturile religioase.
Tensiuni la Cernăuți
Capela „Sfinții Trei Ierarhi”, cunoscută și sub numele de Capela Mitropolitană din Cernăuți, este un monument istoric simbolic pentru românii din regiunea Bucovinei. De peste 30 de ani, comunitatea ortodoxă română a folosit acest spațiu pentru slujbe religioase, comemorări și rugăciuni. Însă, pe 23 august 2024, autoritățile locale au sigilat capela, înlocuind încuietoarea și afișând un anunț prin care se interzicea accesul credincioșilor.
„Nu avem nicio explicație oficială pentru această măsură”, a declarat preotul Cristofor Gabor. Cu două zile înainte de slujba în aer liber din 25 august, comunitatea românească a găsit capela închisă, cu un afiș de interdicție la ușă. Această decizie a fost justificată de autoritățile ucrainene printr-o veche hotărâre a Curții Supreme de Arbitraj din Ucraina, conform căreia capelele construite deasupra criptelor nu pot fi folosite pentru slujbe religioase de masă.
Confiscarea capelei – motiv politic sau legal?
Capela Mitropolitană din Cernăuți a fost recent transferată Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (Autocefală), conform unei decizii a Consiliului Local din Cernăuți de pe 30 august 2024. Această biserică a fost înființată în 2018 și este susținută de statul ucrainean. Conform declarațiilor autorităților, capela va fi folosită pentru slujbe religioase în limba ucraineană.
Această schimbare este văzută de comunitatea românească ca o încercare de a suprima identitatea românească și de a impune limba ucraineană în serviciile religioase. „Autoritățile au demonstrat clar că intenția lor reală era să ne îndepărteze pe noi, românii, și nu faptul că biserica nu era adaptată pentru slujbe religioase”, se arată într-o scrisoare deschisă a Consiliului Național al Românilor din Ucraina (CNRU).
Reacțiile comunității românești și apelul la București
Reprezentanții comunității românești din Cernăuți consideră confiscarea capelei un act imoral și un „profund act de desconsiderare a românilor în ansamblu”. Ei cer sprijinul Bisericii Ortodoxe Române și al autorităților de la București pentru a interveni și a restabili dreptul comunității românești de a folosi capela.
Biserica Ortodoxă Română a reacționat, exprimându-și regretul și solidaritatea cu comunitatea românească. „Deși clerul și credincioșii români din regiunea Cernăuți nu sunt membri ai Bisericii Ortodoxe Române, ci țin de altă Biserică Ortodoxă, nu putem rămâne nepăsători în fața confiscării de către autorități, cu diferite justificări administrative, a unui simbol identitar românesc și în fața încălcării libertății religioase a unor creștini ortodocși români”, a transmis BOR într-un comunicat.
Biserica Ortodoxă Ucraineană, afiliată canonic Patriarhiei Moscovei, a fost supusă restricțiilor după invazia rusă din 2022. În august 2024, Rada Supremă a Ucrainei a votat o lege care interzice activitățile Bisericii Ortodoxe Ruse și ale organizațiilor religioase asociate, ceea ce a amplificat tensiunile religioase și naționale în regiune.
Numărul exact al etnicilor români din Ucraina este neclar. La ultimul recensământ, din 2001, 258.000 de persoane s-au declarat „moldoveni”, în timp ce 155.000 – de etnie română. Toți sunt vorbitori de limbă română.
În regiunea Cernăuți, potrivit Consulatului României la Cernăuți, sunt peste 114.000 de etnici români.
Majoritatea bisericilor în care se roagă românii în nordul Bucovinei funcționează sub ascultarea Bisericii Ortodoxe Ucrainene subordonată Moscovei.
Intrare în satul Terebleche, din regiunea Cernăuți populat preponderent de etnici români.
Pe fondul acestor schimbări politice și religioase, viitorul comunității ortodoxe românești din Cernăuți rămâne incert. Cu toate acestea, comunitatea continuă să lupte pentru drepturile sale, apelând la sprijinul României și al organizațiilor internaționale pentru a proteja patrimoniul și identitatea lor culturală și religioasă.
