Dacă Ucraina va continua să opună rezistență agresiunii ruse și va primi sprijin minim de la aliați, conflictul de la granița estică a României ar putea continua ani buni, intrând în categoria conflictelor înghețate. Acest scenariu, deși grav, este depășit doar de posibilitatea ca Rusia să reușească să ajungă la Odesa, având astfel graniță comună cu România.
Am fi tentați să credem că acesta este unul dintre cele mai rele scenarii, depășit doar de cel în care rușii, într-un efort de care nu s-au arătat capabili până acum, ar reuși să ajungă până la Odesa și să aibă graniță comună cu România pe Dunăre sau în Zona Economică Exclusivă din Marea Neagră.
Nu este însă exclus ca în vara sau chiar în primăvara anului următor războiul ruso-ucrainean să se fi încheiat în urma unor negocieri grele ajunse uneori în prag de blocare, alteori în situații de escaladare și mai gravă a conflictului. Nu este exclus ca avioanele occidentale F-16 cu piloți antrenați în România, sau sistemele de apărarea antiaeriană Patriot să nici nu mai apuce să fie introduse în luptă și să rămână doar niște elemente importante în acest proces de negociere a păcii tot mai dorite.
Cu toate acestea, nu este exclus ca războiul ruso-ucrainean să se încheie în urma unor negocieri complexe. Occidentul ar putea să nu mai apuce să introducă în luptă avioanele F-16 sau sistemele Patriot, acestea rămânând doar elemente de negociere. Deși pacea pare soluția ideală, trebuie să considerăm cu atenție implicațiile și stabilitatea unei astfel de înțelegeri.
Relațiile economice dintre Europa și Rusia, odată considerate un pilon al păcii, au fost rapid transformate de Rusia într-un instrument de luptă hibrid. În ciuda teoriilor liberale și pacifiste care susțin că menținerea păcii se poate face prin democrație și relații economice, realitatea din Rusia și preocupările liderilor săi nu oferă multe speranțe pentru o pace reală în Ucraina și Europa.
Astfel, ne întrebăm cât de durabilă poate fi o pace negociată cu o Rusie agresivă și în expansiune. Retrospectiva evenimentelor din Georgia (2008), Crimeea (2014), și invazia din Ucraina (2022) sugerează că Rusia ar putea declanșa un nou conflict în următorul deceniu, posibil chiar mai aproape de granița României.
Abordarea realistă susține că războiul este uneori necesar pentru a restabili echilibrul de putere și pentru a preveni hegemonia unui stat asupra altora. “Pax Per Bellum” (pace prin război) sugerează că pregătirea constantă pentru conflict și demonstrațiile de forță militară pot menține pacea. Astfel, sprijinul defensiv al Europei pentru Ucraina devine esențial pentru descurajarea agresiunilor ulterioare ale Rusiei.
O abordare realistă sugerează continuarea războiului până la slăbirea semnificativă a Rusiei, inclusiv afectarea economică, pentru a asigura câteva decenii de pace. În acest timp, societatea rusă ar putea suferi schimbările necesare pentru a menține pacea pe căi pacifiste. Totuși, această strategie nu oferă o soluție pe termen lung pentru menținerea păcii.
Pe de altă parte, pacea durabilă necesită cooperare internațională, dezvoltare economică și respectarea drepturilor omului. Pentru a ajunge la aceasta, toate părțile implicate trebuie să aibă un nivel de cultură a păcii, lucru care pare improbabil cu actuala conducere a Rusiei.
Indiferent de evoluția conflictului, ne așteaptă o perioadă lungă de vecinătate cu războiul și intensificarea conflictului hibrid. Este esențial ca cetățenii români să înțeleagă situația reală de securitate din regiune și să discearnă corect între informații și manipulări.
SURSA: defenseromania.ro