Continuăm ampla anchetă privind recentele inundații de pe meleagurile noastre, spre disperarea unor autorități, dar facem acest gest în slujba Măriei-Sale –Cititorul, omul năpăstuit de pe zebră. Între timp ne-a parvenit și Propunerile făcute pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, de fapt titlul intervenției ce urma să fie inclusă în PNRR, de la un specialist, anume gălățeanul Gheorghe Mardare. Era capitolul care viza reforma și reabilitarea în sectorul îmbunătățirilor funciare (irigații, desecări, CES, perdele forestiere). Principala problemă identificată: schimbările climatice având ca efecte principale conținutul raportelor anuale emise de FAO, FMI, ONU, OECD referitoare la gestionarea hranei și a apei la nivel european și global, coroborat cu analizele comparate publicate în anexele rapoartelor precizate în baza datelor emise de INS, EUROSTAT, OECD comparativ cu mediile europene.
În domeniul Sectorului Îmbunătățirilor Funciare, coordonat de MADR s-a reformat cu politici greșite, respectiv Legea 4/2004, Legea 138/2004, HG 1407/2004 cu modificările și completările ulterioare care se regăsesc în cadrul național strategic al spațiului rural românesc, dat publicității la 17 februarie 2012, cu efecte negative semnificative și cu impact socio-economic similar. Nici un ministru, conform OUG 98/2010, nu a luat act de faptul că sectorul de Îmbunătățiri Funciare face parte din Infrastructura Critică conform OUG nr.98/3,11,2010, unde atribuțiunile sunt către fiecare minister, poziția 4, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, fiecare având activități specifice procesului de identificare în domeniul de responsabilitate, precum ICN-Infrastructură Critică Națională, ICE-Infrastructură Critică Europeană, PIC-Protecția Infrastructurii Critice. Strategia Nsațională de Apărare din 2010 aprobată de CSAT la data de 22.06.2010 face parte din SIGURANȚA NAȚIONALĂ, respectiv MADR, autoritate responsabilă pentru sectorul alimentație și producția și furnizarea de hrană, asigurarea securității și siguranței alimentelor (OUG 98/2010 aprobată cu Legeaa 18/2011 pentru autoritățile publice responsabile prevederilor acestei legi), conform art.5 anexă 1-3. Cele prezentate de noi mai sus au fost cunoscute de toți miniștrii MADR prin Nota de Informare din 2012 și prin Raportul de activitate nr.1716/26.04.2012 la cabinetul Miniștrilor, precum și Hotărârea Camerei Deputaților nr.9/14.04.2010 privind situația din irigații și alte sectoare de îmbunătățiri funciare care nici în prezent, cf.art.4 : Guvernul României și celelalte autorități sesizate ca în termn de 30 de zile de la data adoptării vor informa Biroul Permanent al Camerei Deputaților cu privire la măsurile adoptate. Până în prezent nu se cunoaște nimic din respectarea acestui document. De asemnea menționăm că a fost sesizată Direcția Națională Anticorupție unde au fost înregistrate dosarele nr.35/P/2009 și 401/P/2010 a căror soluționare nu se cunoaște în acest moment pentru care DNA BVucurești a comunicat: Procedural sunt în faza actelor premergătoare față de managementul SC SNIF-SA, Ag.NIF-RA București. Cu tupeu văzând desfășurarea ulterioară a evenimentelor, cerem public răspuns de la MADR, Ministerul Public și SRI. Aceste instituții, subordonate Guvernului României, trebuie să răspundă avându-se în vedere pierderile de peste 9000 locuințe și 7 oameni din anul 2024 și cele anterioare.
Efecte monstruoase generate de incompetența instituțiilor menționate
Acest fapt este susținut de starea de degradare severă la nivel național a infrastructurii de îmbunătățiri funciare.. Suprafața irigată de la acea dată nu depășea 1 milion de hectare față de 3,2 milioane hectare funcționale la nivelul anului 1990. Să nu ocolim recomandările Uniuniii Europene din cadrul Semestrului European, dar și problemele menționate în Raportul de țară din 2020. Raportările producției agricole 2019-2020 coroborate cu calamitățile natural generate de schimbările climatice au condus la o scădere semnificativă a producției agricole fapt ce a contribuit la creșterea importurilor și la creșterea deficitului de cont curent și a ratei de împrumut în prezent la peste 40 % din PIB. Pentru aceste motive publice se impune o repderase și o reziliență organizatorică și instituțională prin adoptarea unui cadru instituțional unitar în mediul rural în vederea realizării unei investiții care să vizeze tranziția spre economia verde (utilizarea de panouri solare, energie eoliană, energie verde) cu implementare digitală prin creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incuzivă în proporție de peste 40 %. Aceste activități vor fi coroborate cu retehnologizarea infrastructurii primare de aducțiune (SPA, SRP, sifoane canale magistrale și canale de aducțiune). Se mai cerea identificarea nevoilor de investiții naționale, eliminarea disparităților teritoriale și regionale care generează dezechilibre macroeconomice și de Securitate alimentară la nivel de țară și UE avându-se în vedere ponderea producției agricole a României. Recomandările vin în urma constatărilor UE privind abateri semnificative financiar-economice ale României încă din anul 2017 conform doc.ST8442/2020, precum și cele precizate la punctul 1,1, Reabilitarea și modernizarea sectorului de îmbunătățiri funciare (irigații, desecări, CES, perdele forestiere), în principal infrastructura primară (SPA, SRP, canale magistrale, CP-uri și infrastructura adiacentă la nivel național pe bazine geografice și zone de admnistrare. Investiția ar fi condus la reducerea efectelor negative a factorilor de mediu (secetă și ploi torențiale puntiforme zonale), îmbunătățirea microclimatului, stoparea degradăriii solului prin implementarea de tehnologiii noi (energie verde și digitalizare-supraveghere/paza digitalizată a principalelor obiective) la nivel de unități administrative teritoriale și bazine hidrografice. Se urmărea și consolidarea incluziunii sociale prin susținerea integrării profesionale și sociale a persoanelor defavorizate din mediul rural. Intervenția avea în vedere îmbunătățirea și promovarea parteneriatelor socio-economice profesionale și educaționale, fapt ce ar fi condus la dezvoltarea spiritului antreprenorial în mediul rural. Să nu uităm și de contribuția verde a PNRR, contribuția la componenta digitală a PNRR și implicarea din punct de vedere al ajutorului de stat. Se respecta astfel și principiul Do No Significant Harm în cadrul intervenției propuse, mai ales că investiția/proiectul urma să respecte dispozițiile Regulamentului 852/2020 acordând o atenție sporită articolelor următoare: 5, 6. 10. 11. 12. 13, 14, 15. Dar când e să se aleagă pulberea din tot, asta se întâmplă.
Lacrimi, spaimă și nămol
Trei morți și peste 300 de case afectate, dintre care o sută puse cu totul la pământ, acesta a fost bilanțul oficial al puhoaielor dezlănțuite din septembrie 2013, în Costache Negri. Iar în octombrie 2016, când inundațiile au lovit din nou localitatea, au fost afectate 120 de gospodării, între care 27 de locuințe inundate. Acum, în 2024, apele învolburate au răpit cel puțin o viață la Costache Negri, iar numărul estimativ al gospodăriilor afectate se ridică la 900. Cumplit! De asemenea o, treime din localitatea Cuza Vodă este inundabilă Cauza nține de Cuza Vodă sau de primarii comunelor din jur, ci de cele trei diguri pe Valea Rea, zona Pechea, unde, când plouă abundent, sunt captate apele din jumătate de județ. Cele trei diguri au fost distruse și acum sunt terenuri agricole împroprietărite. Cauza se poate elimina numai prin refacerea acelor diguri! Că, dacă vine puhoiul de la Corod, Corni și de unde mai vine, nenorocește. Mai e și valea Lozovei care trece și prin comună și apa care vine de prin Cuca, Băleni trece tot pe aici . În aprilie 2024, la Cuza Vodă s-a decolmatat pârâul Suhu și s-au montat stăvilare la toate rigolele care deversează în el. În vestul comunei, s-au construit un canal colector pentru preluarea în siguranţă a apelor pluviale, precum şi șanțuri betonate pe străzile mai expuse. În 2016, peste 240 de gospodării au fost afectate de ape. Acum sunt 500, dar măcar n-a murit nimeni. Acum, la Pechea sunt 2.000 de gospodării afectate. Iar la Slobozia – 750, comună care este distrusă în proporție de 80-85 la sută. 7000 de gospodării din 28 de localități gălățene au fost lovite de inundații. Un segment de cale ferată, un Drum Naționl și 20 de Drumuri Județene au avut de suferit. Cele mai afectate localități puteau fi protejate dacă se finalize o lucxrare abandonată de 30 de \ani. Cifre seci, în aparență, care înglobează drame cumplite. Lacrimi, spaimă și nămol. Care nu pot fi spălate ori șterse prea curând. Și care așteaptă soluții reale de prevenire… nu planuri pe hârtie.
Ping-pong cu declarațiile autorităților
Andreea-Anamaria Naggar, prefectul județului:În acea zi și în zilele următoare, am văzut oameni care și-au pierdut tot. Și-au pierdut agoniseala de-o viață, dar, mai grav, unii dintre ei și-au pierdut și viața, După cum știți, avem șapte vieți pierdute în urma acestor inundații. A fost o suferință enormă și este în continuare greu de imaginat. Ştiu că, cel puțin din 2013 încoace, în majoritatea localităților afectate, s-au făcut lucrări de decolmatare, de curăţat rigole. La Cuza Vodă, se putea face mai mult, din punct de vedere al capacității logistice a judeţului Galați, ca să se evite dezastrul. Şi colmatările au fost o problem. Avem peste 130 de kilometri de cursuri de apă afectate. Poate anvergura și dimensiunea nu ar fi fost aceeași. Numărul de case nu ar fi fost șapte mii sau numărul de gospodării nu ar fi fost 7.000 câte sunt acum. Ar fi fost poate 1.000 sau 700, dar case inundate ar fi fost… dar ce să-i faci unui șanț care are o deschidere de un metru când viitura are 3-4 metri, 5 metri înălțime. Putea să fie șănțulețul ăla decolmatat complet. Apa nu a mai stat în matcă. Lângă Corod, care a fost afectat la 700 de case, este un lac care a fost gol toată vară. Și din acel lac pleacă un râu, un râu care se scurge prin Matca. S-a umplut acel lac, cred că au fost câteva milioane de metri cubi de apă acolo și a rezistat Guvernul s-a mișcat ireproșabil în ceea ce privește sprijinul pe care l-a dat județului Galați în acest moment de cumpănă. Dar sunt pagube vreo două sute de milioane de euro… Avem peste 4.200-4.300 de gospodării afectate care deja au fost evaluate.
Costel Fotea, președintele Consiliului Județean:– Galațiul este cel mai mare bazin hidrografic din Moldova, este înconjurat de ape, de Prut, de Siret, de Dunăre, plus ceilalți afluenţi, celelalte râuri din interiorul județului Galați. Vara, acestea pot fi trecute ușor cu piciorul, dar atunci când avem cantități de apă, așa cum a fost în noaptea de 13 spre 14 septembrie, de 200, 200 și ceva de litri de apă pe metru pătrat în câteva ore, ai senzația că se rupe tot. Nu demult pe râul Geru oamenii făceau cu sapa stăvilare mici, pentru a lua câte un butoi de apă să-și ude grădinile, Râul care la Cudalbi, are o lățime de 10 metri, 12 metri, poate chiar 15 metri, și o atâncime de 4-5 metri, crescuse peste albie cu doi metri. Dacă nu vom face niște lacuri de acumulare, dacă nu vom face niște baraje, niște diguri de retenție apei, niște ziduri de rupere a viiturii, cu siguranță nenorocirea din 2013 se repetă, cea din 2016 se repetă, cea din 2024 se va repeta. Pentru că s-a schimbat clima. Ar trebui un proiect al Ministerului Mediului și al Apelor, un proiect de anvergură, care să vină și să regularizeze tot ceea ce înseamnă ape și râuri în județul Galați. Când ai apa în casă de 1,5 m, când apa de doi metri înălţime este peste tot și strigi după ajutor și nu vine nimeni pentru că nu poate, nu poți să descrii disperarea în cuvinte. Ce s-a întâmplat pe 13 spre 14 septembrie în județul Galați, se întâmplă odată la 120 de ani, așa cum spun specialiștii. Am dat bani la primării să facă decolmatarea râurilor care trec prin localitățile lor, dar lucrări de anvergură, de îndiguire, baraje și o strategie de gestionare a viiturilor, asta o pot face doar specialiștii de la Apele Române. Consiliul Județean nu are proprietate și nu are competența. La peste 150 de proiecte pe fonduri europene, puteam să mai facem încă unul sau două pe ape, dar nu am competența. De aceea am cerut și primului ministru și, în special, ministrului Mediului și Apelor, ca Galațiul să aibă Direcție de gestionare a apelor. Este la Iași în momentul de față. Păi cel mai mare bazin hidrografic din România poate fi gestionat de la Iași, când ai nevoie de milioane de euro pe care să-i investești în combaterea inundațiilor și să salvezi vieți omenești? Regionalizarea asta ciudată a instituțiilor a dat naștere unor struțocămile care nu folosesc comunității. Cuza Vodă, o comună nouă între două alte comune, nici nu au teren unde să se mai ducă. Acolo nu s-a putut evita. Prima dată a trecut apa pe canale și pe stradă și după aceea a venit peste deal și n-au avut ce face. În amonte este Valea Mărului pe Râul Geru, în care se varsă Găunoasa și altele, Valea Rea și avem Cudalbi, Costache Negri, Pechea, Cuza Vodă, Slobozia Conachi și apoi se iese la Vameș, în drumul național și apoi apa se varsă în Siret. Apa își urmează un curs firesc natural. În momentul în care vine apa din amonte cu o viteză foarte mare și ajunge în digul de la Siret, se lovește de un zid și automat în momentul în care ajunge aici și n-are unde să se verse, n-are cum să se preia toată cantitatea asta, apa care vine de pe versanţi și din celelalte comune din amonte, toată rămâne pe loc și inundă comunele. la Vameș, la Piscu, n-a plouat atât de tare. 70 sau 100 de case de la Vameș au fost inundate și mii de animale moarte pentru că apa nu s-a scurs în Siret. În 2005, când s-au inundat Piscu și Independența și Şendreniul, nu pentru că a fost cantitatea foarte mare de apă pluvială, ci pentru că Siretul a venit foarte mare din amonte, cotele Dunării erau ridicate și apa din Siret nu putea să se scurgă în Dunăre și s-a făcut acel fenomen de refluu, de s-a întors apa și a inundat casele în amonte din nou. Același lucru s-a întâmplat şi între Slobozia Conachi şi Cuza Vodă, apa n-avea unde să se ducă. La Cudalbi și la Valea Mărului, la Corni, la Măcişeni, au fost 200 de litri de apă pe metru pătrat, în câteva ore, dar, la Foltești, 30 de case au fost inundate pentru că a venit Chineja mare. Inclusiv cei de la Băneasa și Fârțănești, tot din cauza Chinejei au fost inundați. Dacă în amonte erau niște poldere, niște diguri de retenție și se dădea drumul la apă controlat, erau 200 de case, 300 de case care nu ar fi fost inundate.
Adevărul despre barajul Suhurlui
Începută în anul 1980 ca cea mai mare lucrare din Moldova a fost sistată un deceniu mai târziu. Dacă se finalizA ar fi asigurat apa pentru irigații pentru cel puțin două județe, Galați și Vaslui și în cazul unei viituri ar fi contribuit la atenuare prin barajul și lacul de acumulare de la Suhurlui. România comunistă a împrumutat de la Banca Monndială echivalewntul a 350 milioane de dolari, lucrările urmând să ofere apă și irigații pentru 148.000 ha și să protejeze localitățile din zonă de viitura posibilă. Sute de oameni lucrau zilnic la baraj, Erau special montate inclusive linii de căi ferate pe care circulau două garnituri de tren. Pe margine veneau basculante din carieră iar buldozerele împingeau pământul, plus că era și o bandă transportoare ca la mineri. Totul a fost abandonat în 1990. Cu siguranță în acel moment lucrările erau finalizate în proporție de 50 %. Suhurlui era sat component pe lângă comuna Rediu. Situația s-a complicat când s-a trecut la împropietăriri. Unele au fost făcute chiar pe fundul viitorului lac de acumulare. Barajul făcea parte atunci dintr-o strategie națională. Și acum sunt destui care sunt convinși că apa dinăuntru se putea dirija controlat, iar prin gurile de golire ar fi fost posibilă o ecluzare.
Zona Galați-Vaslui se deșertifică
Acumularea inițială avea o înălțime de 35 metri. Unii spun că barajul nu era economic fezabil. Inclusiv acum însă cu lucrări neterminate barajul a atenuat viitura. Barajul a fost transferat către Apele Române în jurul anului 2012. De fapt nu barajul ci niște procese verbale, dar nici un document care să ateste cum a fost barajul gândit. , iar o lucrare neterminată nu poate fi înscrisă înn patrimoniu.Acum prof. Radu Dobrot de la Facultatea de Hidrotehnică București ne confirmă că dacă debitul viiturii este de circa 125 mc/s realizarea barajului ar fi atenuat unda de viitură la 22-23 mc/s, deci o atenure de 80 %. Asta datorită faptului că zona Galați-Vaslui se deșertifică. În ultimii 4 ani a fost secetă totală, agricultorii neputând face aproape nimic că n-a plouat. Dând filmul înapoi să mai spunem câteva cuvinte, dvs. urmând să concluzionați. Petre Roman a oprit investiția, considerând că este o construcție megalomană a lui Ceaușescu și nu ne trebuie. Tot el a pus capăt industriei care era înainte de ’90. Amenajările hidrotehnice construite în timpul lui Ceaușescu acelea sunt și azi. După 90 nu s-au mai construit baraje și nici nu s-au continuat lucrările la linia ferată Vâlcele Râmnicu Vâlcea. Acum fostul premier are pensie specială. Acest baraj era proiectat sa irige toată câmpia Covurluiului și era finalizat în proporție de cel putin 80%. In maxim un an urma să fie băgată în acest baraj. Ulterior, cetățenii localităților împrejmuitoare au furat tot, inclusiv dalele de beton de pe canalele deja construite la acea vreme. Probabil, că într-un fel, își merită soarta. De aceea unii îl acuză pe primarul Tutu, care esti la butoane de 12 ani,de cand a luat fiinta Primăria Suhurlui. Dar nici localnicii nu au acceptat 4 metri să intre utilajele prin curțile lor sa decolmateze râul, Nu înțeleg ca de fapt comunele alea nu au ce cauta acolo în lipsa unui baraj făcut ca lumea. Pierderea de vieti omenesti nu se poate calcula, devenind si mai tragica, prin faptul ca probabil a survenit la persoane varstnice sau bolnave, singure, ce nu s-au putut evacua. Apa mare a spalat toate latrinele sau canalizarile , cotetele de pasari porcine sau alte animale si a intrat in fantani contaminand si panza freatica. Trebuie gestionate cadavrele de pasari si animale de curte. Unde pui ca acestea reprezentau speranta de subzistenta a oamenilor cu venituri indecent de mici din rural. Unde mai pui ca urmeaza frigul si multi nu stiu cum vor trece de iarna. Zonele respective erau cunoscute cu factor de risc privind inundatiile . Inteleg ca pe fonduri europene dupa o alta inundatie, acum ceva ani , s-ar fi facut hartile de risc ale judetului. Dupa constituirea acestora, cred ca s-a intocmit un plan de masuri, ce cuprindeau o dimensiune bugetara dar si responsabilii sa o duca la indeplinire. In concluzie, se pare ca suntem doar poligon de incercare pentru tehnici de manipulare. La Foltești s-a rupt digul de apărare în 3 locuri. Localnicii nu vor decât ca autoritățile să decolmateze pârâul Chineja, sau măcar să îi lase să o facă singuri, lucru pe care tot îl cer încă din 2013. Guvernul a aprobat două ajutoare, primușl de 10.000 lei, al doilea de 15.000 pentru sprijinirea a aproximativ 6.500 de familii şi persoane singure care se află în situaţii de necesitate cauzate de inundaţii, alunecări de teren şi alte fenomene meteorologice deosebite produse recent.
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a decis repornirea mai multor stații de pompare cu ajutorul cărora se să asigure evacuarea apei. Este vorba despre stația de pompare evacuare Valea Gerului, pornită pentru prevenirea inundării DN 25, a stației de apă potabilă Vameș și a terenurilor agricole, stațiile de pompare evacuare SPR Cotul Văleni, SPE Stoicani, SPR Șivița, SPE Drăculești, din amenajarea Brateșului de Sus, stațiile de pompare evacuare din amenajarea Câmpia Covurlui, incinta Brateșul de Jos SPE 1-3 și SPRE Ghimia, stația de pompare evacuare SPE 3-1 și 2-1 din amenajarea Câmpia Covurlui și stațiile de evacuare SRPE 2 Drăculești, SRPCE 32 din amenajarea Brateșul de Sus. De asemenea, s-a decis crearea unei breșe în corpul digului de pe malul drept al râului Geru, în zona localității Piscu, pentru diminuarea presiunii asupra digurilor de apărare din incinta îndiguită a râului Siret.
Persoane avizate susțin că o mare parte din vină o poartă distrugerea sistemului de amenajări funciare, după decembrie 1989, când tot ce era “al nostru” a devenit brusc “al nimănui” și mulți s-au făcut oameni din jaf. În barajul Suhurlui s-au băgat în el vreun miliard de dolari, iar după 1991 a fost abandonat și apoi vândut la fier vechi pe bucăți. O altă cauză primordială este corupție și nepotism la Apele Române, care s-a confruntat în ultimii ani cu mai multe acuzații de corupție, nepotism și incompetență managerială. Fie că vorbim de lipsa personalului specializat, de angajările politice care pun în pericol activitatea de bază a instituției sau de lipsa unei strategii naționale pe termen lung, Apele Române se află într-o criză structurală profundă. Această criză pune sub semnul întrebării capacitatea ANAR de a gestiona eficient resursele de apă, de a proteja cetățenii împotriva inundațiilor și de a asigura un viitor durabil pentru România. Pe lângă deprofesionalizarea și politizarea instituției, o altă problemă majoră o reprezintă lipsa fondurilor adecvate pentru lucrările hidrotehnice și pentru apărarea împotriva inundațiilor. Pe lângă problemele financiare și de personal, Apele Române suferă și din cauza lipsei unui cadru legislativ stabil care să ofere condiții decente de muncă și salarizare pentru angajați. În absența unui statut clar care să reglementeze condițiile de muncă și salarizare, Apele Române devin un teren propice pentru intervenții politice și numiri de conjunctură. România are nevoie urgentă de măsuri pe termen lung care să asigure o gestionare durabilă a resurselor de apă și să protejeze cetățenii împotriva riscurilor naturale. În perioada comunistă, România a investit masiv în infrastructura hidrotehnică. Baraje, canale de irigații și diguri au fost construite pentru a proteja zonele agricole și urbane de inundații, dar și pentru a asigura resursele de apă necesare agriculturii. În timp ce țările din Europa investeau în modernizarea și întreținerea acestor sisteme vitale, România a preferat să închidă ochii. Acum donația pensiei speciale ar fi un gest simbolic, dar și necesar din partea liderilor politici, având în vedere că inundațiile și alte dezastre naturale sunt agravate de lipsa investițiilor în infrastructură și de corupția endemică din sistem.
La noi în județ în domeniu sunt probleme. Episodul Cosmești – Torcești – Vameș, ca să enumăr doar câteva dintre locurile unde personal am văzut moartea cu ochii, n-ar fi trebuit să facă pui prea curând, iar termenul de “amenajări hidrologice” și altele ca el nu ar fi trebuit să fie doar cuvinte aruncate prin hârtii și declarații. ,”Nemaivăzute” s-au întâmplat de prea multe ori la noi. Tot nemaivăzut, după Siret, s-au umflat Prutul și Tecucelul, s-au umflat Chineja și Corozelul. Iar peste toate, comunele “rejuvenate” pe proiecte cu asfalt, canalizări și rigole (cine știe cât de corespunzătoare cu standardele!) au fost înecate, la propriu, de ploile “nemaivăzut” de torențiale. Asta pentru că niciun “vizionar” nu a apreciat pericolul la care noi, județul dintre ape, suntem expuși chiar și dacă natura se înfoaie. Ca să fim corecțâi mai precizăm că potrivit IGSU, nouăsprezece localităţi din judeţele Argeş, Bacău, Buzău, Galaţi, Hunedoara, Neamţ, Vâlcea şi Vrancea au fost afectate de ploile abundente.
Pompiliu Comșa