România traversează o perioadă de paradoxuri economice: deși datele oficiale arată creșteri salariale semnificative, aproape jumătate dintre cetățeni declară că nivelul lor de trai a scăzut în ultimii 10 ani. Conform Institutului Național de Statistică (INS), salariile au crescut cu aproape 15% în perioada iulie 2023-iulie 2024, în timp ce inflația s-a situat la 5,4% în aceeași perioadă. Totuși, sondajele de opinie, precum cel realizat de IRES, indică o realitate diferită: 50% dintre români spun că o duc mai rău decât acum un deceniu.
Creșteri salariale neuniforme
Statisticile arată că anumite sectoare economice au beneficiat de creșteri salariale substanțiale. Domeniul fabricării produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului a înregistrat o creștere salarială de 38%, una dintre cele mai mari din economie. Cu toate acestea, nu toate sectoarele au cunoscut o evoluție pozitivă. În domenii precum transporturile pe apă, extracția cărbunelui, silvicultura, agricultura, sau cercetarea-dezvoltarea, creșterile salariale au fost mai mici decât rata inflației, ceea ce a dus la pierderea puterii de cumpărare a angajaților.
Costurile ascunse ale consumerismului modern
Economistul Valentin Lazea, de la Banca Națională a României, oferă o explicație interesantă a acestui fenomen. El subliniază că actuala “moralitate consumeristă”, începută în anii ’70, a transformat economia globală într-o societate de consum bazată pe datorie și pe produse de calitate inferioară. În trecut, bunurile erau create să dureze o viață, în timp ce astăzi, multe produse sunt intenționat proiectate să se degradeze rapid, determinând consumatorii să le înlocuiască frecvent.
Această tendință a creat o frustrare generală. Deși salariile cresc, oamenii percep o scădere a calității vieții, deoarece sunt nevoiți să plătească mai mult pentru produse de calitate mai slabă. Fenomenul “shrinkflation” – reducerea cantității de produs fără scăderea prețului – accentuează și mai mult această percepție.
Inflația și efectele ei: scăderea puterii de cumpărare
Inflația, deși în scădere în ultima perioadă, rămâne o sursă de disconfort economic. Deși prețurile alimentelor cresc mai lent, ele au continuat să urce, afectând cheltuielile de bază ale românilor. Alimente esențiale precum cartofii, carnea de vită sau brânzeturile au înregistrat creșteri de preț considerabile, în timp ce produsele de bază, precum pâinea sau laptele, au devenit inaccesibile pentru mulți oameni din cauza prețurilor ridicate.
De asemenea, creșterile de prețuri la servicii, cum ar fi biletele de avion sau mesele în oraș, pun o presiune suplimentară pe bugetul familiei. În același timp, scumpirile în sectorul nealimentar, precum detergenții și îmbrăcămintea, cresc și ele nemulțumirea populației.
Perspectivele economice și reformele necesare
Conform unui studiu al Confederației Patronale Concordia, România a înregistrat cea mai rapidă creștere a salariului minim din UE în ultimii 14 ani, cu o creștere de 23% doar în 2024. Totuși, această evoluție nu este susținută de o creștere similară a productivității, ceea ce pune presiune pe sustenabilitatea pe termen lung a acestor majorări salariale. Fără investiții și reforme care să stimuleze productivitatea, există riscul ca aceste creșteri salariale să nu mai poată fi susținute.
Deși salariile continuă să crească, rata ridicată de impozitare și puterea de cumpărare scăzută mențin un nivel de nemulțumire ridicat în rândul populației. Chiar și cu aceste creșteri salariale, multe familii continuă să simtă că puterea lor de cumpărare scade, întrucât cheltuielile de bază cresc constant.
Concluzii
Explicația pentru această discrepanță include mai mulți factori:
- Creșterea inegală a salariilor: Deși în unele sectoare salariile au crescut considerabil (cum ar fi industria prelucrării țițeiului, cu o creștere de 38%), există domenii în care salariile nu au ținut pasul cu inflația, ceea ce a dus la o pierdere a puterii de cumpărare (transporturi pe apă, extracția cărbunelui, agricultură etc.).
- Creșterea costului vieții: Chiar dacă inflația a încetinit, prețurile alimentelor, serviciilor și produselor de bază au rămas ridicate. Fenomenul de shrinkflation (reducerea cantității produselor fără reducerea prețului) a contribuit la sentimentul că oamenii plătesc mai mult pentru mai puțin. Prețurile mari la produse esențiale, cum ar fi cartofii (+18%) și carnea de porc, afectează direct bugetele gospodăriilor.
- Consumismul și calitatea redusă a produselor: Într-o eră a consumerismului, produsele sunt percepute ca având o calitate mai scăzută și o durată de viață mai scurtă decât în trecut, ceea ce adaugă la frustrarea generală. Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, descrie această perioadă ca fiind una a “moralității consumeriste”, în care oamenii cumpără mai mult, dar sunt nemulțumiți de calitatea scăzută a produselor.
- Povara ratelor și a costurilor financiare: O altă problemă este reprezentată de ratele la bănci, care afectează o mare parte din populație. În condițiile în care dobânzile sunt ridicate, mulți români simt o presiune financiară crescută.
Aceste dinamici, combinate cu stagnarea investițiilor și lipsa reformelor structurale, contribuie la o stare de nemulțumire generală, chiar și în fața unor indicatori economici aparent pozitivi.
Paradoxul economic din România reflectă un dezechilibru între creșterile salariale și percepția realității economice de zi cu zi. Creșterea costului vieții, deteriorarea calității produselor și presiunea inflaționistă erodează beneficiile salariale. Soluția pe termen lung necesită investiții strategice în sectoare care pot crește productivitatea, o politică fiscală coerentă și măsuri de sprijin pentru consumatori, pentru a reechilibra raportul între câștiguri și costuri.