Aniversare Nicu Alifantis 

Zilele acestea sărbătorim 70 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai cunoscuți și apreciați fii ai urbei. Muzician foarte talentat, compozitor prolific, poet, actor, rezident temporar la Liceul nr. 3 și în Piața Romană nr. 9, o prezență de peste jumătate de secol pe scenele țării, Nicu Alifantis s-a născut la 31 mai 1954, la Brăila. Are origini mixte greco-macedonene, tatăl – Menelaos – fiind grec iar mama – Evdocsia este de origine aromână.

A învățat să cânte luând lecții în particular, primul instrument studiat fiind acordeonul. Debutează componistic în 1972, realizând fondul muzical al piesei “Furtuna” de Ostrovski, montată pe scena Teatrului “Maria Filotti” din Brăila. Un an mai târziu, debutează ca interpret chiar pe scena Televiziunii Române, în cadrul emisiunii “TeleTop”.

În 1976 îi apare și primul disc “Cântec de noapte” la casa de discuri Electrecord. Alături de piesa care dă titlul întregului, materialul discografic mai conținea “Decembre”, “Luna în câmp” și “Să recunoaștem totuși”. A fost membru al Cenaclului “Flacăra”, condus de Adrian Păunescu, prezent pe albumele Folk 1 și Folk 2 din 1977, respectiv 1978. Pe albumul aniversar de 10 ani de existență a cenaclului, Alifantis e prezent cu 3 piese, fiind cel mai bine reprezentat cantautor. Este autorul operei folk “După melci”, pe versurile omonime ale poetului Ion Barbu.

De fapt, mare parte din creația sa muzicală e pe versurile unor poeți români, precum George Bacovia, Nichita Stănescu, Lucian Blaga, Leonid Dimov, George Țărnea, Adrian Păunescu și alții. A colaborat cu cele mai mari nume ale scenei atât muzicale, cât și actoricești. Dintre colegii muzicieni amintim doar câțiva, dintr-o listă cu mult mai lungă: percuționiștii Costin Petrescu și Relu Bitulescu, chitariștii Evrando Rossetti și Răzvan Mirică, basiști Niki Oagan și Virgil Popescu, claviaturiști Sorin Voinea, flautistul Sorin Minghiat. Împreună cu actorii Florian Pittiș și Mitică Popescu a realizat un EP cu temă patriotică (Electrecord, 1980) – la care a participat și grupul “Song”, condus de Ioan Luchian Mihalea – respectiv piesa de teatru Mitică Popescu (1984). Împreună cu Mircea Baniciu, Mircea Vintilă și Alexandru Andrieș, realizează pe 31 martie 2003, la Circul “Globus” din București, concertul “Tandrețuri pentru femei cu cei patru corifei”, înregistrat de TVR și pus în vânzare pe suport DVD. Dintre alte colaborări remarcabile, amintim albumul “Cântece de șemineu” (2010), care a beneficiat de contribuția unor muzicieni ca Virgil Ianțu, Mihai Neniță, Berti Barbera, Adrian Flautistu, Marcel Moldovan. 2010 este și anul în care Nicu Alifantis cântă în deschiderea concertului de la București al lui Bob Dylan.

A compus fundalul sonor a peste 100 de piese de teatru, regizate de unii dintre cei mai importanți regizori români: Cristian Hadji Culea, Silviu Purcărete, Alexandru Tocilescu, Cătălina Buzoianu, Gelu Colceag, Sandală Manu etc. Soundtrack-ul filmelor “Moara lui Călifar” (1984) și “Aripi de zăpadă” (1985) îi poartă de asemenea semnătura. Ca actor, a apărut în filmele “Bietul Ioanide” (1980) și în “O zi la București” (1987) și în piesele de teatru “Philadelphia ești a mea” (1972), “Furtuna” (1972), “Swanewit” (1973), “Întâlnirea mea cu Micul Prinț” (1973), “O șansă pentru fiecare” (1973), “Copiii lui Kenedy”(1979), “Șoareci de apă”. Ca autor de carte, a publicat volumele: “Scrisori nedesfăcute” alăturându-li-se 2 epistole de Emil Brumaru și Laurențiu Ulici (Editura Nemira, 1997), “5 săptămâni în balon” (Editura Nemira, 2006), “Dicționarul lui Alifantis” (Editura Nicu Alifantis, 2014), “Mozaic” (Alifantis Music, 2013 – lansată împreună cu albumul Mozaic), “FaceCarte” (Editura Nicu Alifantis, 2016), “45 poeme la întâmplare” (Editura Nicu Alifantis, 2018), “Între ieri și mâine” (poezele, gânduri, licurici) (Editura Nicu Alifantis, 2020), “Leoneed Is Love” (Alifantis Music, 2021 – lansată împreună cu albumul “Leoneed Is Love”). Are numeroase premii pentru muzică de teatru și de scenă iar în anul 2004 a fost distins de către Președintele României cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria B – Muzică , pentru contribuțiile deosebite în activitatea artistică și culturală din țara noastră, pentru promovarea civilizației și istoriei românești. Din 2017 este Cetățean de onoare al Brăilei. A concertat de mii de ori iar discografia sa numără peste 30 de titluri.

Conștienți fiind că, oricât am scrie, nu putem acoperi decât o infimă parte din bogata-i carieră, îi urăm un călduros “La mulți ani” și multă putere de muncă, maestre!

Related posts

Garabet Ibrăileanu

„Ion Petrovici – O viață sub spectrul filosofiei” – Lansare de carte la Tecuci   

Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei 2024, la Galaţi