Dunărea, coloana vertebrală a centrului și estului Europei

În fiecare an, pe 29 iunie este marcată Ziua Dunării. Această zi este sărbătorită în cele 19 țări din bazinul Dunării, a căror populație ajunge la aproape 90 de milioane de oameni. Ca termen calendaristic, data coincide cu semnarea la Sofia, în 1994, a Convenției privind Cooperarea pentru Protecția și Utilizarea Durabilă a Fluviului Dunărea (ICPDR). Pentru prima dată, Ziua Dunării a fost celebrată în 2004, la zece ani de la semnarea Convenției. Așa cum ne-a atras atenția prof.dr. Gheorghe Felea, anul acesta evenimentul marchează și 30 de ani de la semnarea convenției și 20 de ani de la prima sărbătorire a Zilei Dunării. Evenimentul are ca slogan: “Păstrează Dunărea albastră”. Prin celebrarea acestei zile se urmărește sensibilizarea publicului larg cu privire la importanța fluviului Dunărea și la politicile și strategiile prin care acesta poate fi protejat. În România, cele 11 administraţii ale Bazinului Apelor Dunării organizează reuniuni speciale dedicate Zilei Dunării. Ce ar fi Europa fără Dunăre? Greu de imaginat un răspuns, întrucât fluviul are o influență majoră în viața celor aproape 90 de milioane de oameni (o cincime din populația Uniunii Europene) din cele 19 state cuprinse în bazinul său hidrografic. De asemenea, peste 20 de milioane de oameni sunt dependenți direct de Dunăre pentru traiul de zi cu zi (de exemplu, pentru apa potabilă). Nu trebuie omis nici faptul că Dunărea traversează zece țări și patru capitale europene și că adăpostește o biodiversitate unică, circa 2.000 de specii de plante și peste 5.000 de specii de animale: 41 de specii de mamifere, 180 de specii de păsări, 100 specii de pești, opt specii de reptile și 12 specii de amfibieni. Dunărea este al doilea fluviu ca lungime din Europa (după Volga, Rusia, 3.690 km) şi al 29-lea din lume. Ca o curiozitate, este singurul fluviu din Europa care curge de la vest la est, întrucât majoritatea apelor curgătoare au un curs nord-sud. Dunărea are un bazin de colectare de peste 800.000 km2, care reprezintă 8% din suprafața Europei, aici trăind 10% dintre europeni. Rețeaua hidrografică a bazinului dunărean este alcătuită din aproximativ 120 de râuri importante. Cel mai lung este Tisa (965 km), afluentul cu debitul cel mai mare este Sava, iar afluentul cu cel mai mare bazin hidrografic este tot Tisa. Doi afluenți importanți au același nume: râul Morava din Slovacia și râul Morava din Serbia. “Regele fluviilor europene” – cum îl denumea Napoleon – are un debit mediu de 7.130 metri cubi pe secundă, fiind al 28-lea fluviu din lume din punct de vedere al debitului. Dunărea s-a micșorat cu 134 de kilometri în lungime în ultimele două secole, din cauza activităților umane, care au generat și o îngustare a albiei cu 40%. Din lungimea totală de aproximativ 2.850 de kilometri, România are 1.085 kilometri de Dunăre, adică 47% din totalul sectorului navigabil al fluviului, ce asigură legătura directă cu nouă state europene, 22 de porturi fluviale (din care în Brăila, Galați, Tulcea și Sulina pot opera și nave maritime) și două canale navigabile, Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Midia, care fac legătura cu Marea Neagră și cu portul Constanța. Anual, circa 28 de milioane de tone de marfă sunt încărcate și descărcate în porturile fluviale din România și doar 119.000 de pasageri au fost transportați pe Dunăre. Spre comparație, pe fluviul Rin, care are un sector navigabil de doar 750 de kilometri, se transportă 200 de milioane de tone de marfă!  Bazinul danubian are și unele ciudățenii. De exemplu, puțini știu că pe Dunăre există o micronațiune despre care nu se cunosc prea multe, Liberland sau Republica Liberă Liberland. Acest stat liliputan este situat pe o parcelă de teren din partea vestică a Dunării. El a fost proclamat pe 13 aprilie 2015 de către politicianul și activistul ceh Vit Jedlicka, în contextul unei dispute teritoriale asupra malului Dunării între Croația și Serbia.