Turiști străini în Romania comunistă „Trăiau ca niște boieri cu nimic”

În perioada comunistă, litoralul românesc a fost o destinație de top pentru turiștii din țările comuniste din Europa de Est. Vicepreședintele ANAT, Adrian Voican, a explicat că acest succes s-a datorat în principal contextului economic și politic specific acelei perioade.

Factori care au contribuit la atragerea turiștilor străini

1. Contextul Monetar: În anii ’70, turiștii schimbau dolari sau alte valute străine la cursuri de schimb foarte favorabile. Acest lucru le permitea să trăiască foarte bine cu bani puțini. Convertibilitatea monedei era în mare parte falsă, ceea ce făcea ca turiștii să simtă că banii lor au o valoare foarte mare în România.
2. Deciziile Politice: Într-un sistem centralizat, liderii comuniști din diverse țări stabileau reciproc numărul de turiști care urmau să viziteze România. Astfel, odată ce un acord era încheiat, numărul de turiști era asigurat.
3. Infrastructura Dezvoltată Rapid: În doar zece ani, autoritățile române au construit o rețea de stațiuni pe litoral, cu hoteluri și facilități care, în ciuda unor lipsuri, ofereau standarde bune pentru acea vreme. Arhitectura unora dintre hoteluri, cum ar fi Belvedere Panoramic în Olimp, era apreciată pentru bunul gust.

Cum se trăia în acea perioadă

Întrebat cum au reușit autoritățile din România să facă din litoral o destinație pentru turiștii străini, Voican a spus:

Trăiau ca niște boieri cu nimic „Era o altă lume, era un alt context. Nu pot să iei copy-paste o soluție dintr-un context și s-o duci în altă parte. În primul rând și în primul rând aveam o situație monetară specială. Veneai și schimbai 100 dolari și cu banii aceia trăiau ca-n paradis. Convertibilitatea era falsă. Trăiau ca niște boieri cu nimic. Deci acasă la ei nu se putea. Dar acesta era modelul de atunci. Dacă se întâlneau Ceaușescu cu Honecker (Erich Honecker, fost președinte al Republicii Democrate Germane-nr) sau cu Jifcov (Todor Jivkov, fost președinte comunist al Bulgariei-nr) și stabileau ei că trebuie să vină 10.000 de turiști pe litoral, aceștia veneau. Acuma e democrație e mult mai bine. Nu există riscul unei astfel de dictaturi sau de monopolizare a puterii de decizie, dar decizia e mult mai greoi de luat. E foarte complicat”.

Părinții noștri au construit litoralul în 10 ani „Părinții noștri au construit toată salba de stațiuni în 10 ani. Noi, în 30 de ani, n-am putut să le renovăm pe toate”, a mai spus Voican. El susține că unele hoteluri comuniste au fost concepute cu bun gust de către arhitecți – cum ar fi, de e Belvedere Panoramic, hotelul-emblemă al stațiunii Olimp-nr.

Atunci spațiile erau generoase. Ce holuri, ce bucătării, ce dotări… acuma ai face șapte vile în holul unui hotel de pe vremea aia. Nu s-au făcut autostrăzi, păcat, dar s-au făcut o salbă de stațiuni minunate pe tot litoralul românesc. A găsit clientelă pentru litoral, semnând câteva contracte cu câțiva lideri comuniști pe modelul anilor acelora și era plin.”

Turiștii străini, chiar și cei din țările comuniste, nu aveau standarde foarte ridicate, iar comparațiile între ce oferea fiecare țară făceau ca experiențele să fie percepute diferit. Comercianții făceau micul comerț ilicit, iar shopurile erau destinate exclusiv turiștilor străini.

Un dolar la cursul de schimb oficial era 18 lei. La cursul neoficial se cumpara cu 30-40 lei , iar prin anii 86-87 cu 50-60 de lei. Bineinteles ca pentru turistii straini din Vest totul era ieftin, chiar si in conditiile in care veneau, mai rar, pe cont propriu. O sticla de vin românesc in shop era maxim doi dolari. Si multe altele erau ieftine, in comparatie cu preturile din Vest..

T. P

Situația actuală și comparația cu Bulgaria

Astăzi, litoralul românesc nu mai atrage același număr de turiști străini. Spre deosebire de România, Bulgaria a reușit să construiască hoteluri moderne cu ajutorul investițiilor străine, în special din Germania. Aceste hoteluri sunt orientate către turiștii internaționali, ceea ce le permite să ofere servicii de calitate la prețuri competitive.

“Bulgarii n-au făcut hoteluri pentru bulgari. Au făcut cu banii de nemților pentru nemți. Le-au zis ăia: „luați bani și faceți hotelurile așa?” Bulgaria a fost un El Dorado pentru marii tur-operatori germani care au zis: „hai să descoperim o destinație nouă, ieftină. Noi le dăm bani, ei fac cum vrem noi și noi le vindem. Bulgarii nu mergeau pe plajă la Nisipurile de Aur, la Nesebar și la Albena. Nu. Erau niște muncitori plătiți cu bani puțini într-o țară care agricultura era ieftină, ardeii, castraveții erau ieftini, TVA-ul era mic și au putut să aibă prețuri mici”. În schimb, în România situația era diferită, hotelurile erau făcute pentru turistul român. „Românii se ducă acolo ca și clienți, oameni cu bani care cumpără vacanțe acolo și zic că e ieftin. Nu e același lucru. Noi în România am făcut hoteluri pentru sindicaliști români și am încercat să transformăm hoteluri de o stea, două stele, în hoteluri de trei sau patru stele.”

Soluții pentru atragerea turiștilor străini

1. Promovarea Internațională: Bugetul alocat promovării turismului este foarte mic în România. Este esențial să existe o strategie de promovare bine finanțată și eficientă. Voican subliniază că promovarea trebuie să fie constantă și bine organizată, fără întârzieri birocratice.
2. Taxe de Promovare: Implementarea unor taxe de promovare care să fie gestionate eficient și transparent ar putea aduce fonduri necesare pentru promovarea turismului românesc pe plan internațional.
3. Colaborarea cu Operatorii de Turism: Așa cum Bulgaria a colaborat cu operatorii de turism germani, România ar putea căuta parteneriate similare pentru a atrage turiști din țările occidentale.

„Bun, Italia, Franța, Germania sunt în fața noastră. Ne uităm la ei și pare că nu-i vom ajunge niciodată. Statele Unite, Canada Australia ș.a.m.d. Ok. Chiar dacă am fi ultimii din Europa, sunt atât de multe țări cu atât de mulți oameni, atât de săraci, da, încât…Zilele trecute am vorbit cu un prieten care s-a stabilit în Vietnam – acolo se trăiește cu 200 de euro. Noi nu mai trăim cu 200 euro, 1.000 euro ni se pare puțin. Sunt țări care sunt cinci ori mai sărace decât noi? Să fii pe locul 50 din 200 de țări înseamnă că ești în primul sfert. Depinde cu cine te compari”.

„Ai 30 de milioane de nopți de cazare în România, un euro de la fiecare turist înseamnă 30 de milioane de euro. N-a avut România niciodată promovare de 30 de milioane de euro, nici nu e chiar foarte mult. Turcia are 80 de milioane de dolari. Nu vreau să spun de alte țări”, a susținut el.

„România n-a fost de 4 ani de zile prezentă la Berlin, unde e cel mai mare târg de turism. Concurența plătește înainte, iau reduceri și și-au luat standurile. La noi, nu. Procedura de achiziție spune că plătim după. Ca atare: „plătiți după, mai așteptați””. Problemele birocratice au împiedicat România să ajungă la Berlin, dar nu alte circa 160 de țări participante, care au și ele birocrația lor. Sunt trei surse de venit pentru promovare: alocările bugetare, care sunt foarte mici, o taxă de promovare de la hotelieri respectiv o taxă impusă turiștilor. În ceea ce privește cea de-a doua sursă, poate să funcționeze cu două condiții, spune expertul: „1. șeful e atât de tare încât nu comentează nimeni și se strâng banii; 2 primarul nu se atinge de bani.”

Promovarea și modernizarea infrastructurii sunt esențiale pentru a transforma din nou România într-o destinație atractivă pentru turiștii străini.

Țările cu turism dezvoltat acordă sute de milioane de euro pentru promovare. De ce? „Știu că vor avea un număr dublu-triplu de turiști străini care aduc în țara ta bani făcuți în altă economie și se dezvoltă turismul, se dezvoltă comunitatea”, a concluzionat el.