Pamflet: A apărut un nou Ivan Turbinca

279

Poporul român este inventiv.

De obicei, dar mai ales, când nu trebuie.

Bășcălia este sport național, Și persiflarea inconștientă și inadecvată a situațiilor grave este obiceiul locului. Se trăiește adesea la întâmplare, neproductiv și incontrolabil.

În acest context relative și pseudoumoristic, diminutivul capătă valențe net diferite de accepțiune și sensurile semantic din DEX.

Dulce viață, frumoasă țară. Dumnezeu știe ce urmează. Să nu ne coste scump sausă fie târziu când ne vom deschide larg ochișorii. Oricum, personal am rămas la două lumi cunoscute de când am mijit spre realitate. Proverbele, de care m-am îndrăgostit și pe care le văd disciplină obligatorie într-o viitoare lege a învățământului pentru copii și pentru demnitate, se află într-o poziție similară.

Spun toate acestea după ce am văzut câteva filmări decupate din “Conferința pentru Pace în Moldova și România” organizată de Institutul Șimon Kuznets, organizație internațională care poartă numele unui mare economist, deținător al Premiul Nobel pentru Economie în 1971.

Am rămas aproape interzis de dialogul avut de deputatul independent DUMITRU VIOREL FOCȘA cu un fost deputat moldovean din Transnistria, Andrey Safonov.

Până acum știam că ultimul, Andrey Safonov, este un fel de Ivan Turbincă ajuns la Prut care cumva s-a retras la Nistru și așteaptă momentul să sară pe divan, pentru a înhăța ceva, ca‑ncelebra poveste a lui Ion Creangă.

Sunt unul dintre cei care încă cred că dragostea de țară nu poate fi alimentată decât din dragostea de pace. Și am să vă explic puțin mai încoace de ce susțin asta.

Prin intermediul Transnistriei se va încerca implicarea celor două țări, România și Rusia, în război. Este inacceptabil să admitem sub nicio formă implicarea in acest război impus și întreținut de globaliști.

Conferința de Pace, din 22 septembrie, care a fost partial blocată de serviciile secrete românești. S-a discutat despre rolul Moldovei si României.

Noroc de prezențala microfon a unor reprezentanțiai PPR – Partidul care ține cu românii.

Prin 2013, Safonov, noul Ivan Turbincă susținea, sus și tare că România trebuie să dispară de pe harta lumii. Singura problemă în politică este că după o gafă, redresarea se face tare greu, iar cei care au produs-o doar își asumă din vârful buzelor, fără să cunoască demisia de onoare.

Safonov a declarat că Rusia și Ucraina doresc să combată expansiunea șovinismului românesc. Fostul deputat, Andrey Safonov, este acum analist politic. În opinia lui Andrey Safonov, România ar trebui să dispară de pe harta lumii, astfel puntându-se opri expansiunea șovinismului românesc.

Declarațiile radicale ale lui Safonov sună așa de ceva vreme: “Este greu să oprim tendințele expansioniste ale urmașilor lui Antonescu, chiar dacă Rusia și Ucraina vor merge pe un drum comun. Regimurile politice care conduc România au susținut o diplomație agresivă al cărei scop a fost expansiunea șovinismului. Trebuie menționat și faptul că aliații puternici ai României, precum SUA și NATO fac din această țară o puternică problemă în calea noastră”, a continuat fostul deputat moldovean.

De aici și recenta ciocnire politică pe subiectul Transnistria: “După 32 de ani, încă avem o zonă de conflict”.

Vă reamintesc că discutăm de ecourile unui eveniment recent. Internațional “Șimon Kuznets” pentru Auto-Organizare și Dezvoltare a organizat zilele acestea Masa Rotundă Internațională intitulată “Amenințări și Riscuri de Securitate ale UE în contextul dezvoltării conflictului ucrainean. Rolul și locul relațiilor București-Chișinău-Tiraspol în politica externă și securitatea europeană”.

Organizată la București în sistem hibrid, activitatea mesei rotunde a avut ca scop analiza proceselor din lume și din Europa, care pot duce la riscuri și provocări pentru securitatea națională a UE și pot duce la un conflict la scară largă între NATO și Rusia, cu implicarea statelor membre UE în conflictul cu consecințe catastrofale pentru economie și populație.

Au fost invitați politicieni, politologi, strategi politici și experți din diverse domenii din țările UE, Moldova, România și Ucraina. Printre temele discutate de aceștia s-au numărat:

• Amenințarea unui conflict armat de amploare pe teritoriul UE prin implicarea Moldovei și României într-o confruntare militară;
• Analiza politicii UE și a României față de Moldova și riscurile asociate unui posibil conflict armat de mari proporții;
• Conflictul de interese în politica externă a UE și a României;
• Evaluarea proceselor politice din Moldova comparativ cu Ucraina, ca metodă de pregătire a societății pentru decizii nepopulare legate de o confruntare militară cu Rusia.

De asemenea, au fost discutate:

• Gradul și amploarea participării economice, politice și militare a statelor membre UE în conflictul armat din Ucraina și riscul unei implicări directe a NATO într-un conflict cu Federația Rusă;
• Evaluarea probabilității desfășurării de operațiuni militare (inclusiv utilizarea armelor nucleare) pe teritoriul statelor europene ca urmare a politicilor UE;
• Interesele Bucureștiului în contextul politicii regionale a UE și NATO;
• Atitudinea elitelor românești față de evoluția crizei ucrainene;
• Rolul Chișinăului în politica regională a Occidentului, precum și atitudinea elitelor moldovenești față de criza ucraineană, soluționarea conflictului cu Tiraspolul și perspectivele integrării europene și a integrării cu România;
• Importanța factorului transnistrean în evoluția crizei ucrainene și în stabilizarea situației regionale;
• Atitudinea Tiraspolului față de politica UE, a României și a Moldovei;
• Impactul crizei ucrainene asupra relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol și factorii care ar putea implica Moldova în ostilități;
• Alegerile prezidențiale și euro-referendumul din Moldova: rezultate probabile și implicațiile acestora asupra securității regionale;
• Rolul forțelor de menținere a păcii rusești pe Nistru în menținerea stabilității regionale și perspectivele continuării misiunii;
• Contextul geopolitic al spațiului ucrainean și carpato-nistrean: actorii principali, interesele acestora în regiune și cauzele instabilității;
• Politicieni și forțe politice din statele UE: susținători și oponenți ai conflictului armat din Ucraina și riscurile extinderii acestuia în regiunile învecinate.

Prezența lui Focșa, vocea tuturor românilor și Safonov nu putea rămâne fără ecou mai ales dacă vom continua folosind dublul standard, neajungând nicăieri. 

Focșa nu l-a menajat deloc pe moldovean. 

Și bine i-a făcut acestui Ivan Turbincă contemporan.

Cum suntem un popor creștin, Focșa, constănțeanul din PPR a militat posibilul rol de mediator al României în conflictul dintre Ucraina și Rusia, cu sau fără voia globaliștilor.  Un punct de vedere just și suveranist, mai ales având în vedere că acest conflict ar putea degenera într-un al treilea război mondial.

Cum subiectul e ca un cartof fierbinte, dați-ne voie să revenim mâine asupra lui, analizând și alte axe colaterale fenomenului. 

Pe mâine la Știri de Dobrogea.

Pompiliu Comșa