Pamflet: Robespierrii de pe malurile Dâmboviței

Mi se transmit telefonic unele acuze că rubrica mea de pamflete zilnice, unică în mass media românească, deranjează pe mulți nevotabili care sunt pe listele mai multor formațiuni politice sau găști de interese, cum sunt de fapt. Știu că este greu cu gândirea critică.

Și asta nu numai la noi, la partida cu Olanda am putut huidui un arbitru capsoman. E drept că și trupa din Țările de Jos, evident mult mai valoroasă, îmbătată de mirosul puterii ar fi făcut orice pentru asta. Ba chiar unii și-au permis să afirme că francezii sunt precursori, iar românii scursori. În acest moment mi-a sărit capacul, dând cep nervilor. Măi fraților, dacă vă irit, nu vă pierdeți bre vremea aiurea cu mine. Mă puteți ignora, nu trebuie să vă faceți nervi din cauza mea.

Hai cu zenu, hai România. Nu știu care din voi ați vorbit și cu securiștii nenorociți  care peste noapte, mi-au șters din propriul calculator manuscrisele a peste 10 volume ajunse în faza de ferchezuială pentru tipărire. Mi-au predat astfel o lecție: tot ce este valoros din calculatroarele tuturor trebuiesc salvate separat dacă ținem la munca noastră.

Brusc în fața ochilor mi-a apărut figura lui Angel cel de la apărare care are fața ca picată din drone. Dar deși e zăpușeală, nu există loc din lume care să mă facă să plec de acasă. De la o vreme intrăm în custodia celor cărora le-am dat viață. Așa am ajuns să cedăm benevol (?) unul dintre cele 4-5 sisteme Patriot cumpărate fiecare contra unui milliard și 100 milioane de dolari și în opinia mea gestul ar trebui recuperate până la ultimul cent pe seama celor care au manifestat larghețe în acest caz. Plus că mă întreb de ce a fost nevoie de un număr așa de mare de acestea dacă nu ne erau necesare.

Dacă trăia Ceașcă aveau viață grea tovarășii. Dar pleșcarii tranziției trebuie să răspundă într-un fel , acum sau mai târziu. Povestea nu va rămâne o simplă bagatelă. Prima oară nu este valabilă totdeauna pentru toți.

La hărmălaia din decembrie 89 ei erau veniți să pună ordine în istorie. Astăzi la o emisiune televizată am văzut mai mulți generali pițigăind decât am avut în cel de-al doilea război mondial. De parcă nu e suficient că televiziunile iau ce este mai rău de la una la alta. Dar magiile se creează altfel. Poate în junglă. Pe cuvântul meu de pionier. 

Related posts

PAMFLET Prietenii mei babuini II

PAMFLET Prietenii mei babuini

PAMFLET Argument/contraargument