Pe 7 septembrie 1954, la Brăila, s-a născut 𝐓𝐮𝐝𝐨𝐫𝐞𝐥 𝐒𝐓𝐎𝐈𝐂𝐀. Unul dintre cei mai mari fotbaliști pe care i-a dat România, a început fotbalul la Politehnica Galați. Tot de la Galați, dar de la FCM, Steaua l-a adus în 1975 ca pe o tânără speranță. Și-a câștigat locul de titular și a făcut cuplu la mijlocul terenului împreună cu Liță Dumitru și Anghel Iordănescu, făcând parte din una din cele mai frumoase generații ale Stelei, cea a anilor 70. După ce s-au schimbat liniile, în jurul său a fost clădită o generație fantastică, al cărei căpitan a fost, ce a devenit una din forțele Europei în a doua jumătate a anilor 80. A cunoscut gloria deplină la Steaua, și în 1989 a plecat în străinătate, jucând un an pentru Lens. S-a întors la Steaua în 1990, a mai evoluat un meci și apoi a devenit antrenor secund, retrăgându-se la Steaua din cariera fabuloasă de jucător. În cele 14 sezoane în tricoul militarilor, dintre care 7 în postura de căpitan al Stelei, a cucerit Cupa Campionilor Europeni, Supercupa Europei, 7 titluri de campion și 5 Cupe ale României. De asemenea, a mai evoluat într-o semifinală și o finală a Cupei Campionilor, și o finală a Cupei Intercontinentale. A fost decorat cu Meritul Sportiv, clasa a II-a.
Pompiliu Comșa
